multinationalaCiteam zilele trecute, un articol despre modul in care angajatii din corporatii au devenit, in ultimii ani, tinta glumelor de tot felul.

De la: „Ai văzut ce puternic ninge afară?“ „Nu, dă-mi şi mie linkul!“, si pana la: “Seful a postat astăzi pe Facebook: “Sunt bolnav”. Deja 27 de colegi i-au dat Like.“, toate mistourile au, fara indoiala, ceva valabil la baza, ca nu iese fum fara sa faci foc.

zonia.ro%20  

Toate articolele in care se vorbeste despre robotizarea angajatilor corporatisti nu gresesc si nici nu denatureaza foarte tare adevarul. Cu cartela de gat, indreptandu-ne, cu ochii carpiti de somn catre Piata Victoriei sau Pipera, aglomeram metroul fix la aceleasi ore, si la dus si la intors, prestam ore suplimentare cu drag si spor. Prin deformatie profesionala, stabilim un meeting pentru cina in familie, vorbim cu partenerul de viata sau copiii de parca am fi la un curs din acesta si pretindem feedback constructiv dupa ce prestam o partida de sex.

Dincolo de orice gluma insa, sa fii angajatul unei multinationale are niste avantaje pe care as fi nedreapta daca nu le-as mentiona, cu atat mai mult cu cat avut ocazia sa studiez problema, de-a lungul timpului, din multiple perspective: am lucrat si la stat si in firme mici si intr-o multinationala.

La inceputul lui martie am primit de la Resurse Umane, pe emailul de serviciu, o invitatie de a ma inscrie, daca doresc, la un atelier din asta, gratuit, cu ocazia Lunii Femeii. Inscrierea cu pricina se facea accesand o aplicatie speciala, care putea sa contabilizeze toate cererile si sa le repartizeze pe zile. O ora mai tarziu aplicatia responsabila cu inscrierile s-a blocat, in urma unui numar record de solicitari si am primit un nou mesaj de la Resurse Umane care ne spunea ca va fi din nou disponibila maine. Lucrez intr-un birou plin de femei si toate comentau pline de incantare oferta primita. Cumva, rutina si frecusurile zilnice au fost cumva anulate pentru o vreme.

Cel de mai sus a fost numai un exemplu recent din experienta mea apropo de lucrurile pe care o companie mare le face pentru angajatii sai. Totusi, nu pentru un curs de machiaj sau de coafura ma bucur si consider un avantaj munca intr-o multinationala.

Iata cateva dintre cele mai mari posibile avantaje pe care trebuie sa le pui in balanta in clipa in care decizi daca vrei sau nu sa faci parte sau nu din lumea corporatista.

  • Asigurare privata de sanatate care poate sa cuprinda consultatii gratuite intr-o multitudine de specialitati, inclusiv stomatologie.
  • Un contract colectiv de munca negociat anual si care iti garanteaza ca drepturile tale de salariat sunt aparate
  • Salariul platit cu precizie de ceasornic, fara intarizieri.
  • Bonuri de masa
  • Bonusuri de performanta
  • Apa plata, cafea, fructe puse la dispozitie la discretie
  • Abonamente gratuite/ cu pret redus la sali de sport
  • Reduceri la pachete de vacanta
  • Decontarea trasnportului in cazul in care sediul companiei se afla in afara orasului sau la limita sa.
  • Ajutoare sociale in caz de deces al rudelor apropiate, casatorii, nasteri
  • Telefon de serviciu
  • Centre de relaxare prioprii/hoteluri cu preturi preferentiale in statiuni turistice
  • Gratuitati care tin de activitatea companiei sau de partenerii sai (transport, comisioane bancare, o anumita ratie lunara de produse alimentare sau nealimentare)
  • Contributie la pilonul III de pensie

multinationala

Firmele mici nu reusesc, in marea lor majoritate, sa iti ofere la fel de multe avantaje. Desi atmosfera ar trebui sa fie mai intima, mai apropiata, atunci cand vorbim de societati cu doar cateva zeci de angajati, rareori se intampla asa. In realitate firma mica vine la pachet cu nesiguranta, cu lipsa unei posibilitati reale de promovare (ca nu ai unde, nu apar posturi noi ca nu exista decat doua pozitii peste tine si ale ocupate de aceeasi oameni care mai au mult pana la pensie), cu amenintari ca te vei trezi pe drumuri, cu falimentul, cu salariul minim pe economie pe cartea de munca si diferenta fata de ce ai negociat la interviu, la negru.

E adevarat, nu exista adevar absolut in nici o teorie, deci nici in cea de fata: nu toate multinationalele sunt bune si nu toate firmele mici sunt rele, insa, daca ar fi sa compar, la modul general, avantajele cu dezavantajele, as spune ca viata de corporatist nu este deloc atat de rea cum se scrie, iar sansele de mai bine sunt mai mari acolo unde organizatia in sine este mai mare.

Da, e adevarat, trebui sa invatam sa ne pretuim timpul liber si sa ne stim foarte clar prioritatile, dar asta este valabil pentru oricare dintre noi, indiferent de angajator.

 

3 COMENTARII

  1. Probabil ca asta se întampla la voi în Romania. Eu lucrez la o firma mare, cu sediul central in Danemarca. Desigur ca aici nu se dau bonuri de masa si o gramada din punctele scrise de tine, pentru ca sistemul de asigurare este altfel, dar sti ce? Eu as prefer sa lucrez la o firma mica. Am lucrat acum cativa ani buni la o firma foarte mica si m-am simtit ca in familie. Admosfera era mult mai buna si mai intima, stresul mai mic. Desigur ca asta este doar parerea mea!

    • Ella, clar e pentru Romania povestea. Cred ca in alte tari, cu nivel e trai mai ridicat, sistemul este exact invers. Singurul lucru care m-ar motiva aici, la noi, sa aleg o firma mica ar fi faptul ca firma aia e a mea. 🙂

  2. Gata. Cand ma fac mare, vreau sa lucrez intr-o multinationala. De fapt, cam la asta visam acum 10-11 ani, cand am terminat facultatea, Apoi nu mi-am gasit de munca nici macar intr-o firmă mica, ce sa mai vorbesc de mari companii. N-aveam eu experienta multa, dar altceva conta mai mult decat asta si nu vreau sa intru in detalii aici ca sa par ca-mi plang de mila,

LASA UN MESAJ