mireasaV-am spus ca ma marit din nou? V-am spus. Si ca ma gandesc la asta cu dragul unei pustoaice de 20 de ani? Va spun acum.

M-am pregatit pentru nunta asa cum stiu eu: am gasit luna ideala, rochita perfecta (sa vedem  daca i-a mai placut cuiva, a cumparat-o si o vinde dupa eveniment, eventual sa caut cine mi-o croieste in Romania sau cum prind o promotie pe magazinul unde am vazut-o), muncesc de zor sa fac rost de banii de verighete. Pe scurt, pe langa ocupatiile mele obisnuite, visez la clipa in care inca o data o sa ma fac o doamna, ca zau, abia prinsesem gustul de a fi maritata, ca am si divortat.

Nu va fi o nunta mare, declar solemn. Fara buchete sofisticate si armata de fotografi, fara tinute pretentioase sau flori in piept, dar dragul de omul de langa mine si bucuria unei legaturi dusa la urmatoarea etapa, simplu si firesc, ma emotioneaza cumva, oricat ma dau mare ca nu are importanta hartia aia roz. Ba are, am mai spus-o eu, dupa atata tavaleala prin viata alergand ori sa prind ori sa scap de cate un barbat, mi-a venit randul sa ma linistesc si sa incep sa imbatranesc frumos, discret.
Si imi doresc sa fiu frumoasa, stiti? Nu pentru ca el, my dearest Mr SF, nu m-ar vedea asa oricum, chiar si atunci cand imi miros hainele a chiftele sau sunt incercanata ca am stat pana nopatea tarziu sau dimineata devreme sa scriu pe blog, as vrea sa fiu frumoasa ca sa stie cat de bine imi face prezenta lui, alaturarea aceasta norocoasa a doua suflete candva dezamagite. Asa ca, desi inca nu mi-am primit inelul de logodna, visez la bijuterii mireasa, la accesorii care sa se potriveasca cu o femeie de 37 de ani care se marita.

cerceimireasa

 

As putea alege o pereche de cercei ca aceia din imaginea alaturata, clasici pentru tinute din ziua cea mare, cu perle naturale albe. Le-am vazut pe La Femme Coquette, sunt splendizi, confera rafinament, fini, delicati si, in plus, speciali pentru aerul lor usor vintage.

Dar oare este rafinamentul cuvantul care ma defineste? Mi-as dori sa fie asa, dar mai degraba cred despre mine ca sunt naturala, spontana, usor neslefuita si evident lipsita de tact decat rafinata.

Si aprinsa neaparat, nestapanita. Asa incat as putea sari peste  bariere si alege  un set de bijuterii cu trandafiri rosii care sa contrasteze puternic cu rochia ivoire pe care am sa o port. Ar fi un cadou perfect pentru mine insami. Nu s-ar soca nimeni in neam, am depasit varsta la care sa ma mai judece lumea. Asta e farmecul celei de-a doua casatorii: nimeni nu se mai asteapta de la tine sa faci ceva ca la carte. Sau poate am inaintat eu in varsta si mi-a slabit vederrea, asa ca nu observ?  Sngurul lucru ca la carte la nunta asta e naturaletea si bucuria de care va fi inconjurata. Astea da, sunt clasice. As alege bijuteriile rosii, ma reprezinta si parca striga, din petalele modelate cu migala ale trandafitilor prinsi in delicata montura, ca sunt victoriosa, ca mi-am gasit, eu celebrul sac, un petec pe potriva. teoretic cel putin, am o a doua sansa la ai trait fericiti pana la adanci batraneti. Cum suntem mai inaintati in varsta, linia de finish e mai aproape.

banner_roze
Sau, daca vreau sa scot in evidenta maturitatea si calmul acestei relatii, as putea alege bijuterii din colectia camee, cu acelasi aer vintage. Nu ma grabesc. Deloc, as spune. Bijuteria potrivta, ma astepta undeva, poate chiar in paginile La Femme Coquette. Nu trebuie decat a ma inarmez cu rabdare, ne vom gasi una pe alta, inevitabil.
colectiacamee

12 COMENTARII

    • Daca e pe cat ti-am mancat eu personal din note, sa stii ca iese o rochie asa de ieftina cum nici macar eu nu sunt in stare sa produc. Cat despre sot, mai acatarii stii cum e? Banul la ban trage si paduchele la paduche.;))

  1. Dana, te felicit.
    N-ar trebui sa-ti faci niciun fel de grija cu privire la cercei, brizbrizuri, haine sau aranjari. Stii foarte bine ca frumusetea vine din interior.
    Te-am vazut fericita in poze, iar oamenii fericiti sunt cei mai frumosi.
    Cercei? Poti sa-ti pui orice 🙂

    • Multumesc, Razvan mi-au mers la inima cuvintele tale. Da, ai dreptate, nu va conta prea mult ce port atata timp cat imi stralucesc ochii de bucurie. Ne stralucesc amandurora. Un mos si o baba fericiti 😉

    • Heei, nu asa 🙂 Nici macar in gluma.
      Voi tinerei.
      Pai daca voi mosi, parintii mei, cum? Dar bunicii?

      Si nu uita ca femeile ajung la maturitate intelectuala undeva pe la 35. Asa ca, ia revizuieste-ti atitudinea 🙂

  2. Toate la timpul lor!,zisei eu, înțelept.Orice plăcere, în afară de sex, trăită excesiv inainte de timpul sorocit uzează și se uzează. Ți-o spune un amărât care nu greșește cu alții! Doar cu sine.

    • Dar care e oare timpul lor?? Timpul la care vin lucruril e ala corect? Vezi, asta ma doare cel mai tare in viata: cand obtin niste treburi, dar nu cand le doresc cu inflacarare, ci cand incetez sa le mai astept…e apoi un gust amar in bucuria aia…

LASA UN MESAJ

Please enter your comment!

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord

Please enter your name here