Cumparaturile: pentru ei un moft, pentru ele o necesitate

Vorbeam acum cateva saptamani despre relatiile sentimentale si despre modul diferit in care functioneaza creierul feminin fata de cel masculin. Nu este singura zona in care constatam diferente radicale in a privi si judeca lucrurile. Sa luam, de pilda, cumparaturile: ei le considera un moft, in timp ce pentru ele devin o necesitate, mai ales daca scopul final este o tinuta impecabila si/sau aparitia spectaculoasa  la un eveniment la care au confirmat participarea, gen nunta, botez sau receptie.

Un eveniment elegant la care suntem invitati nu ridica nici un fel de probleme barbatilor, in timp ce pentru o femeie poate ajunge un motiv de stres comparabil cu traficul, reclamele din timpul unui meci de fotbal si scumpirea pretului la bere, luate la un loc. E firesc pana la urma, daca ne gandim ca el nu are de facut decat sa ia o camasa de pe umeras si sa o imbrace, in timp ce ea mai intai s-a asigurat ca respectiva camasa il ajunge peste burtica pe care a dezvoltat-o in ultima vreme, ca a ales-o in asa fel incat sa o asorteze la rochia sa si apoi, fireste, ca este calcata.

Pentru o femeie cumpararea unei rochii de seara elegante nu este un moft (de parca ar fi fost vreodata!), ci o necesitate. Rochia ideala are de intrunit atatea conditii si este atat de greu de gasit, incat sesiunea de shopping pe care i-o dedici seamana mai curand a head-hunting decat a partida de cumparaturi. In functie de ocazia unde o imbraci, exista anumite pretentii la care, si de-ar veni sfarsitul lumii, nu poti sa renunti. Trebuie sa fie rafinata, astfel incat vederea ei sa dea vag senzatia de ducesa de Cambridge, chiar daca purtatoarea nu tine de brat un print William (ai putea renunta la aceasta conditie in cazul in care esti domnisoara de onoare, moment in care intra in scena alte pretentii, dar cerinta devine de-a dreptul obligatorie in cazul alegerii unei rochii de nasa). Este necesar sa fie insa si suficient de senzuala, incat cel putin 50% din barbatii din jurul tau sa isi imagineze cum ar arata aruncata pe podea la debutul unei nopti incendiare. In plus, ea trebuie sa o faca neaparat pe Popeasca sa te intrebe, verde de invidie: cum ai facut, draga, de ai slabit atat? si asta fara ca tu sa fi servit, in prealabil, o saptamana numai apa plata cu lamaie la micul dejun, pranz si cina. Iar pe sotul din dotare, cel care te-a vazut de nenumarate ori transpirata si obosita dupa ce ai terminat de fiert sarmalele si de framantat cozonacii, sa il determine sa iti ia mana si sa ti-o sarute cu ochii stralucitori de surprindere si obrajii rosii de mandrie, iar apoi sa nu ii mai dea drumul intreaga seara, de teama ca te-ar putea invita la dans altcineva decat el.