Mananca, scrie, iubeste – cartea unui fan branza

MANANCA, SCRIE, IUBESTE

Daca cineva m-ar obliga sa manac un singur lucru pana la finalul zilelor, dar m-ar lasa sa il aleg, alegerea ar fi simpla si etern categorica: vreau branza.

Daca m-ati intreba care este dusmanul constant al tuturor dietelor mele si tentatia in fata careia sunt mai neputincioasa ca o pisica flamanda in fata unei ulcele cu smantana, as raspunde la fel de categoric: branza.
Dar nu branza dietetica, din aceea cu 0% grasime, (desi, ca un adevarat fan branza o stiu si pe aceea) ci branza adevarata: telemea, mozzarela, cascaval, emmentaler, maasdam. La masa mea, branza e ca un star de cinema, si prin simpla ei prezenta face ca toate celelalte ingrediente sa straluceasca (ca sa o parafrazez pe Elizabeth Gilbert).

fan branza

Pot sa inghit determinata zi dupa zi si lingura dupa lingura supa de varza, sa beau apa plata cu lamaie, otet de mere, tinctura de usturoi (ha, ha, nu credeati ca exista asa ceva?), ceai de codita soricelului amestecata cu papadie, sa pasc numai verdeata pana aproape ca spun “muuu”, dar toate astea numai cu conditia ca nimeni sa nu pomeneasca pe o raza de mai putin de 100 de metri in jur acest cuvant magico-ucigator: branza. In timp ce vointa de a tine o dieta ma imbraca intr-o vajnica armura de fier, acest cuvant viclean ma descalta si expune lumii calcaiul meu de Ahile. Pentru ca sunt fan branza.

aperitive aperitive

 

 

 

 

 

MANANCA, SCRIE, IUBESTE

Visez sa scriu o carte (da, scrisul este a doua mea mare pasiune). Sa ma asez, ca in filme, in fata mesei si afara sa fie toamna, soarele sa trimita raze timide prin fereastra, iar eu sa scriu. Sub forta mintii mele cuvintele sa se intinda, cascaval topit si docil, acoperind filele albe si sa alinte miezul sufletului, cum mangaie mozzarela papilele gustative.

carte-din-branza

Pentru ca pasiunile se iau de mana intr-un om frumos si se exprima unele prin altele, am ales azi sa imi scriu cartea altfel. Mi-am sculptat cartea in telemea de vaca, speculand usoara elasticitate a branzei, care mi-a lasat paginile intregi. Daca as fi folosit un produs similar din lapte de oaie, as fi riscat ca filele sa se farame, intr-atat de delicata si minutioasa trebuia sa fie taietura. Inaintam prudent cu cutitul in trupul alb si taieturile mele se masurau in milimetri. Fire minuscule de piper au avut dublu rol: sa dea impresia, pe muchie, de colb asternut de timp si sa mascheze usoarele stangacii de pui de sculptor- ale autoarei. Cu varful unui ac am  desenat litere doar de mine intelese pe paginile albe si o floare de busuioc mi-a sfintit promisiunea de a adauga cartii mele mici, candva, si o coperta mare…si cu ea, un vis implinit.

MANANCA, SCRIE, IUBESTE

 – E usor sa daruiesti, imi spune iubitul meu, punandu-mi in brate o rotita de cascaval afumat si doua  cutii de branza topita, de care avusesem pofta la opt seara pe o ploaie torentiala si culmea, fara sa fiu gravida. Inca.

ceas-desteptator12

E usor sa daruiesti cand cea care primeste are ochii mari, stralucind a boabe de emotie, ca tine acum, il aud ca prin vis. Trebuie sa recunosc, iubitul meu este un artist in felul lui, stie mai bine ca oricine in lume sa isi deseneze in cuvinte sufletul. E minunat…si e fan branza, ca si mine. Nici nu se putea altfel.

SuperBlog 2013

36 COMENTARII

    • Sonia, multumesc frumos. Am muncit enorm, tot superblogul nu m-a istovit atata. Cartea mi-a iesit, culmea, din prima, in rest am cautat idei, ca nimic nu mi se parea suficient de bun. Iar acum am o durere de cap cat China.

  1. Da! EȘTI FAN BRÂNZĂ!! Succes, meriți marele premiu ca nimeni altcineva. Aștept această veste de la tine:Ioana, AM CÂȘTIGAT!

  2. Dragile mele, multumes c din suflet pentru aprecieri…orele alea multe au fost pentru idee. Inteleg deci ca o carte bate ceasurile branzoase. Asa sa fie! Cu toate cartile inainte!

  3. M-ai cucerit cu cartea ta de brânză! O vreau şi eu, cu un autograf dat din toată inima ta de caşcaval şi pe placul inimii mele (şi ea compusă din aceeaşi substanţă)! 😀

  4. Credeam că eu sunt fană brânză, dar m-ai depăşit total. Dacă ar fi după mine, tu ar trebui să câştigi greutatea ta în brânză. :)) Şi să-mi trimiţi şi mie o feliuţă (a se citi halcă) de telemea.
    Succes, Dana! 😉

    • Multumesc mult, Alexandra, a fost o proba frumoasa, care a scos din noi tot ce era mai bun. Nu e decat jumatate meritul meu!

  5. ….nu cred că am văzut ceva mai frumos şi nici atata măiestrie. Dana…eşti unică! Eu cred că la proba asta aş fi fugit în munti, sau la vreun om priceput in ale fotografiei. Eu nu as fi fost deloc priceputa. Cartea e …minunata. Felicitari!

    • Adriana, unice suntem toate…in felul nostru. Dar eu iti stiu gandul bun si te imbratisez pentru el si cand fac pe modesta, ca acum 🙂

  6. Nu am vazut pana acum carte mai frumoasa, desi mi-au trecut mii de carti prin maini! Declar, sustin si semnez!
    Orice as fi avut in casa si oricat m-as fi priceput la diverse, asa ceva nu as fi putut face! Sunt mandra ca te am!
    De la mama am mostenit pasiunea pentru branza. Mi-o amintesc tinand cure drastice de slabire, cu ceaiuri amare si apa fierbinte, cu gimnastica si burta goala, apoi scapand la castronul de rosii cu branza, ulei si ardei usturat. Sunt martor ca asa se intampla. :))))))

    • Vienela mea, esti mandra ca ma ai? Si dupa ce am luat o idee din zbor, o idee cre trebuia sa fie si ata? Esti minunata, probbil ca undeva, candva, am facut mult bine, daca am fost rasplatita cu o prietena cum esti tu. Mi-ar place enorm ca drumurile noastre sa se intersecteze candva la o cafea…sau la o felie de branza. Candva, cand o sa fiu eu bogata, o sa iau trenul pana la Ploiesti numai pentru asta. Sustin si semnez!

    • Cu siguranta va veni si ziua in care ni se vor intersecta drumurile, Dana! Ca va fi in Bucuresti sau in Ploiesti, e mai putin important. Poate, daca vor veni zile mai bune, ne vom intalni in Brasov, sa o avem si pe Adriana alaturi. 🙂
      Ce legatura are, Dana? Nu mi-ai furat ideea, ci pur si simplu s-a nimerit, ca de atatea ori, sa gandim la fel. :*

  7. Acu stiu de ce-ai lipsit 2 zile!!! Dac-as putea ti-as mai da de la mine! Dar nu mai am decat una!!!
    Pupici dulci si somn ushor!

    • Una mai am si eu ( fara sarbatori) si oricum, m-am mai linistit. Dar pentru gandul bun iti multumesc, mi-ai facut intoarcerea mai dulce. Iti intorc pupicii pana la unul, ca sa mi-i mai dai si alta data, ca tare imi mai plac!

  8. brânza îmi place şi mie mult şi îi prefer de departe pe cei de la delaco, fie şi numai pentru că sunt de-ai mei, din zona noastră. cartea lui elizabeth gilbert însă nu mi-a plăcut… deloc. faţă de gustul ei, bijuteria realizată de tine e… ohooo… big like!

  9. Ce articol frumos si sensibil, parca ai scris cu sufletul 🙂
    Iar carticica din cascaval este senzationalaaaa, te-ai chinuit tu cateva ore bune dar a meritat sa stii 🙂
    Te pup!

  10. Nişte pasiuni aşa frumoase nu puteau avea loc decât în sufletul unui om minunat, aşa cum eşti tu! Mă bucur că ni s-au intersectat drumurile! 🙂 Liliana, fan brânză declarat! 🙂

  11. Nu sunt fan brânză şi nici nu cred că voi fi vreodată! Dar îmi place mult cărticica de pe felia de pâine, adică un fel de a mânca carte pe pâine! Mult spor şi goleşte frigiderul! 🙂

    • Cu atat mai mult comentariul tau ma bucura. Iti multumesc!! Expresia cu "carte pe paine" desi e foarte celebra, nu mi-a venit in minte sub nici o forma, culmea. Si imi pare rau 🙂

  12. Sunt branzofila pana in maduva oaselor, asa ca inteleg dragostea pentru branza, dar cel mai mult admir carticica din branza. Imi pare doar oarecum rau ca n-am avut eu ideea 😉

    • Kadia draga, stii de cate ori am simtit acelasi lucru vazand si citind lucruri frumoase? Si mai stii ce mare placere imi face vizita ta? Cat despre meritul pentru ideea mea, el ii apartine in intregime lui Delaco, fara de care mintea mea nu ar fi fost atat de rodnica.

LASA UN MESAJ

Please enter your comment!

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord

Please enter your name here