Cand doi oameni, un barbat si o femeie, se muta impreuna, in casa/apartamentul unuia dintre ei, existra un moment (destul de greu sesizabil) de dezorientare din partea amandurora. Sentimental, evenimentul mutatului impreuna marcheaza, nu-i asa, un progres al relatiei, dar din punct de vedere al confortului personal, lucrurile nu mai stau atat de fericit.

Cel care locuia anterior in casa, isi simte, la nivel mai mult sau mai putin constient spatiul invadat. Cel care vine, va simti nevoia, la fel de putin constient, de a isi marca, intr-un fel, teritoriul, de a avea un loc care sa il reprezinte, de a construi o zona de confort
Efectele acestei invazii/marcari a spatiului personal pot fi atenuate destul de usor constientizandu-le, analizandu-le si tratandu-le cu maturitate.
De exemplu, atunci cand Florin s-a mutat cu mine, in apartamentul in care locuisem o gramada de timp singura, am realizat ca, pentru a-l determina sa se simta acasa, este necesar sa impart cu el si micile lui placeri spatiul care anterior fusese numai al meu. Si ceea ce trecusem cu vederea in conversatiile noastre de iubiti care se plimba de mana prin parc, in calitate de colegi de apartament trebuia sa privesc fata in fata: pasiunea lui pentru plantele de apartamaent. Indiferent cat de ciudat ar parea, pe mine ma enerveaza plantele de apartament. Mi se par o grija in plus, nu reusesc sa le apreciez din punct de vedere estetic si, de fapt din nici un punct de vedere, ca sa fiu cinstita. Dar Florin le iubeste. Si mi-am dat seama destul de repede ca in casa in care el se va simti bine, vor exista plante de apartament.

Initial, am apelat la un artificiu. M-am obisnuit cu ideea de plante decorative apeland la un sticker pentru geam care crea impresia existentei unor ghivece, stiti voi, genul acela de la Deco Perete. Ulterior, dupa ce m-am obisnuit cu prezenta lor, el a fost inlocuit cu plante de apartament reale, iar pe geam am apelat la un alt artificiu, menit sa inveseleasca bucataria: ramurele de cires inflorit. Pana la urma am fost norocoasa: nu stiu exact ce as fi facut daca in loc de ghivecele cu flori iubitul meu ar fi fost posesorul prostului obicei de a-si arunca hainele peste tot prin casa.

sticker decorativ

.

 

4 COMENTARII

  1. Cam asa a fost si la noi cand m-am mutat la Mihai. El nici acum nu intelege ce vad la ”balariile alea”, dar a invatat sa le accepte. Sigur, in schimb, fac si eu mici concesii in alte privinte. :))))

  2. Cred că sunt mai mult plante de interior sau decorative, iar ghivecele cu ardei nu sunt chiar din zona asta.

    Probabil ești una dintre puținele femei căreia nu-i face placere un buchet de trandafiri primit în dar! 🙂

    • Un buchet de flori nu refuz din principiu. Desi inseamna ca, in semn de aprecire pentru cel care mi le-a oferit, sa le ingrijesc. Oricum, eu am ce am cu ghivecele, nu cu buchetele..:)

  3. Pasiunea plantelor de interior m-a lovit și pe mine, după ce ne-am mutat. am cumpărat de toate, fără să mă gândesc că cineva trebuie să le și îngrijească, după anumite reguli, că au nevoie de lumină și povești. M-am ars cu bonsaii. Am cărat unul după mine la București, la doctor. Nu glumesc, am găsit un nenea pe net care mi-a promis că-l face bine și s-a ținut de cuvânt. Apoi a fost bonsaiul pe litoral, cu noi. A murit acasă, odată cu pasiunea mea. Acum am doar plantele care pot să trăiască cu mine. 🙂
    Am avut și ardei de-ăia ca-n poză, de care zicea călătorul, nu-s mai viteji. Dar au fost simpatici o vreme, au dat și rod. 🙂

LASA UN MESAJ

Please enter your comment!

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord

Please enter your name here