Pentru ca nu mai este mult pana la Paste, m-am gandit ca ar fi utila o reteta de cozonac, una pe care am probat-o nu o data si nu in conditii clasice, ci executata la masina de paine pe care o am in casa. O sa spuneti poate ca nu sunt o gospodina adevarata daca nu framant cozonacii cu mana si apelez la asemenea tehnici. Poate ca aveti dreptate, dar nu sa fiu neaparat gospodina ideala imi doresc eu, ci sa obtin rezultate cat mai bune in bucatarie folosind la maxim timpul pe care il am la dispozitie si cu cat mai putin efort.
Masina de paine a fost prima achizitie a noastra de cuplu, am cumparat-o la vreo luna dupa ce ne-am mutat impreuna eu si Mr SF, motiv pentru ca imi este teribil de draga, pentru ca imi aduce aminte de inceputurile relatiei noastre. De cand tot sunt la dieta, adica aproximtiv de la inceputul anului 2015, nu mai facem paine sau cozonac decat la ocazii speciale, adica la sarbatori. Dar macar atunci painea are un gust senzational, pentru ca o combinam cu nuci, masline, ceapa sau seminte de diferite feluri.
Sunt doua probleme de care te poti lovi atunci cand faci cozonaci: framanantatul si coptul. Prima tine de efortul pe care trebuie sa il depui si a doua de alegerea cuptorului potrivit. Masina de paine rezolva toate problemele legate de framantat, dar nu si de copt. Pentru cei care doresc sa isi faca, deci, cozonacii la o scula nou nouta, uite aici ceva idei interesante in materie de aragaz pe gaz. Eventual cu modele de hote cu tot, ca sa fie tacamul complet. Desi, zau, oricat de utila ar fi hota in general, mie una nici prin cap nu imi trece sa o pornesc atunci cand am la cuptor cozonaci, imi place la nebunie cum parfumul de aluat dulce se raspandeste in toate colturile casei, ca un adevarat vestitor al sarbatorilor. In cazul in care coptul nu este o problema, haideti sa vedem cum rezolvam cu procesul tehnologic propriu zis, ajutati, cum spuneam, de masina de paine.
Nu intentionez sa va dezvalui cine stie ce reteta fenomenala, nu aici este secretul, articolul de astazi se leaga mai mult de modul in care scapati de partea cea mai obositoare, adica de framantat aluatul si economisiti timp in bucatarie. Reteta este pentru doi cozonaci mari, dar cantitatile trebuie impartite in doua la preparare, dat fiind ca majoritatea masinilor de paine pentru acasa nu au capacitate suficient de mare. Apropo de capacitate, imi amintesc ca am vazut candva la o patiserie de la mine din piata o masina de framantat profesionala imensa, cred ca puteai sa pui aluat pentru 10 cozonaci odata. Vai, ce-mi mai placea !
Aluat :
1 kg de făină, 5 ouă (doar galbenusurile), 500 ml lapte, 2 pliculeţe de drojdie uscată, coaja rasă de la o lămâie, 300 g zahar, 200 g unt, 4 pliculete de zahăr vanilat, 2 sticlute esenta de rom, cateva linguri de ulei (3-4).
Crema :
Crema fiecare o face cum doreste, eu de obicei confectionez un cozonac cu crema de nuci si unul cu stafide. Chestie de gust. Pentru partea cu crema de nuci, de exemplu, folosesc un amestec din 250g nuci pisate, doua linguri de cacao, 2 sticlute de esenta de rom, 100g de unt, 5 linguri de zahar si 5 linguri de lapte.
Cum procedez cu aluatul ?
Fac maiaua direct in cuva masinii de paine, din drojdie amestecata cu putina faina, zahar si lapte caldut ( cateva linguri). Pun capacul masinii si, fara sa pornesc vreun program, las maiaua la crescut. Separat, frec galbenusurile de ou cu sare si dizolv zaharul (si cel normal si cel vanilat) in lapte cald. Dupa ce a crescut maiaua (o las cam jumatate de ora), pun peste ea mai intai ingredientele lichide, adica laptele, galbenusurile, uleiul si si esentele, apoi ingredientele solide, adica faina si coaja de lamaie rasa. Dau drumul la masina de paine pe programul de framantat paine. Acest program include o parte de amestecat si o parte de odihna a aluatului. Partea de amestecat la masina mea de paine dureaza cam 20 de minut, dupa care compozitia este tinuta la cald ca sa creasca. Dupa ce se termina prima tura de framanant, adica primele 20 de minute si nu mai aud nici un zgomot, opresc programul si il iau de la capat.
De aceasta data am untul langa mine (nu lichid, dar moale, adica tinut cateva ore bune la temperatura camerei). Pe masura ce masina framanta, eu ii pun din cand in cand cate o lingurita de unt si las la amestecat. Dupa ce vad ca a fost inglobat untul de adineaori, adaug din nou inca o lingurita pana cand il termin pe tot si o las din nou sa amestece cele 20 de minute cat dureaza primul ciclu al programului. Deja aluatul capata o consistenta frumoasa si face celebrele basici, dar pentru mine nu este suficient. Il vreau bine framantat, ca sa creasca apoi pufos si mai ales ca nu fac eu nici un efort. Atunci opresc inca o data programul de framantat, nu il las sa se odihneasca si il pornesc de la capat, pentru a treia oara. Nici de data asta insa nu las pana isi face ciclul complet, ci, dupa ce termina cu framanantul il scot, il pun intr-un lighean acoperit cu un prosop de bucatarie si il las vreo doua ore sa creasca. Si o iau de la capat cu toata distractia (cele trei cicluri de framantat) pentru al doilea cozonac.
Cand aluatul a terminat de crescut nu mai ramane decat sa il modelez, sa adaug crema, sa il rulez si sa il pun in forme, apoi, la cuptor cu el.
Dureaza mult toata distractia, in total, dar avantajul este ca nu trebuie, exceptand prima faza in care se adauga untul, sa faci efortul de a framanta. Iti poti face celelate treburi prin bucatarie, timp in care masina de paine iti preia sarcina cea mai obositoare legata de aluatul de cozonac.
Daca mai ai chef, poti pregati ulterior si niste gogosi, dupa ele nu trebuie sa stai atata, ca se elimina partea cu adaugatul untului treptat! Ce ziceti, va fac cu ochiul?
