Tu cum ti-ai petrece sfarsitul de viata?

lumanareDoua zile de absenta pe blog si tot atatea petrecute pe holuri, albe, mizere, de spital, incercand sa sustin cu o privire, cu un umar, cu o vorba, un suflet drag, mi-au implantat in minte o intrebare. Si pentru ca, in mai putin de un an de zile, ea imi revine in minte si in viata a treia oara, am decis sa incerc sa imi raspund si raspunzand sa reflectez si sa o indrept si catre voi: ce ati face daca ati afla ca mai aveti numai o luna de trait? O luna numai, si nu in conditiile ideale, ci in conditii obisnuite de viata. Daca mai e ceva care sa sune a obisnuit in situatia respectiva.

Nu mai poti face nimic pentru a schimba implacabilul. Viata si moartea s-au luptat pentru trupul tau, s-au luptat feroce, cu strigate de triumf uneori, cu lacrimi de resemnare deseori, cu dintii scrasnind de indarjita batalie, pana cand a cazut sec ciocanasul pe lemnul tare: adjudecat. Timp de predare a trupului – bunul material aflat in litigiu: maxim 30 de zile.

Cum ne petrecem sfarsitul de viata? Cum ne petrecem inceputul de moarte?

Cand moare sufletul? In ultima clipa de viata, odata cu ultima rasuflare sau in clipa in care incepi sa numeri si sa bifezi rand pe rand, cu un termen folosit in armata, ce A Mai Ramas….

Cred ca e greu sa stii in ce fel de om te transforma gandul ca nu vei mai fi intr-o luna. Cred ca poti presupune, dar presupunerea poate fi hazardata. E o situatie limita. Ultima. Ma hazardez si eu mai jos…

Daca as sti ca mai am numai o luna de trait, as analiza ce am facut pe parcursul vietii. As incerca macar acum, cand linia e gata sa se traga, sa aflu ce a fost bine si ce nu. Nu imi foloseste la nimic, ati putea crede. Dar, personal, vreau sa stiu ce am facut bine. Vreau ca macar asta sa imi aduca sfarsitul: validarea ca bune sau rele a unor hotarari la care m-am intrebat si m-am tot intrebat pana acum, cand nu se mai poate schimba nimic.

Daca as sti ca mai am numai o luna de trait, mi-am imbratisa barbatul, macar din ochi. In fiecare seara la culcare, in fiecare dimineata la trezire, in fiecare moment in care mi-ar aparea in fata. N-as obosi spunandu-i cat il iubesc, cata bucurie a adus in viata mea. As saruta mana mamei. Mi-as saruta copilul. L-as asigura ca exista ingeri si ei vegheaza nevazuti si nesimtiti de nimani pe dupa umarul nostru si ca asa ma voi alatura lui, imediat ce ochii mei se vor fi inchis.

Daca as sti ca mai am numai o luna de trait, m-as ruga sa ploua, ca sa planga cerul toate lacrimile care mi se inghesuie sub pleoape si eu sa pastrez pentru ai mei cei dragi numai zambetul. Zambet pe care, imediat ce nu voi mai fi printre ei, il vor putea revedea in fiecare curcubeu.

Daca am sti cand vine Doamna cu coasa, am avea poate timp de reflectie si de gandire. Nu ne-ar lua prin surprindere macar. Cum nu stim, nu ar fi o idee buna sa ne purtam in fiecare zi ca si cum ar fi una din ultimele?

Daca as sti ca mai am numai o luna de trait, n-as spune la nimeni…

14 COMENTARII

  1. Si eu as fi tentata sa nu spun nimanui dar imi dau seama ca n-ar fi corect, cel de alaturi trbuie sa stie.Tu cum te-ai simtii daca situatia ar fi invers?Si cred ca in doi e mai usor sa astepti vesnicia.Doar atat as cere:sa nu fiu bocita anticipat! pana la urma si sa stii ca vine sfarsitul nu e chiar rau; altii pleaca nepasatori la munca, ii calca un camion si nu apuca nici sa spuna adio celor dragi.Chiar si cand stii ca mai ai termen o luna tot exista posibilitatea sa te impiedici pe scari si sa mori …Deci totul e relativ.

    • Dar, vorba irealei noastre de mai jos, cum iti poti retine lacrimile cand afli despre un om drag asa ceva? Cred ca e imposibil sa nu fii "bocita anticipat". Pe de alta parte, ma gandesc ca spui drept: cel de alaturi are dreptul sa stie. Si totusi, nu ii maresti durerea spunand?

  2. Of, Dana, îmi pare rău.
    Nu știu cum e mai bine, să spui sau nu? Să dai timp pentru rămas bun sau nu? Nu cred că mi-aș putea controla lacrimile dacă aș afla eu vestea asta de la cineva drag, apropo de ce spune Adelina, cu care sunt de acord, dar aș adăuga că-ți trebuie și un spirit ca al ei, ca să faci față cu brio unei astfel de situații. Ori eu tare mă îndoiesc că l-aș avea, deși mi-ar plăcea nespus.
    Începutul de moarte mi-ar plăcea să-l încep senină și cu socotelile la zi. Toate.

    • Asta cu socotelile la zi e pe sufletul meu, cu tot ce inseamna asta. Imi amintesc acum, razand, pentru ca prezenta ta imi aduce mai mereu un zambet, draga mea, de un episod din Anatomia lui Grey in care unu pacient, afland ca moare, filmeaza nu stiu cate casete in care spune tuturor oamenilor care i-au facut rau in viata (incepand cu femeile) cat de nemernici au fost. Si cere sa se trimita casetele la destinatari. E o gluma si un gand obraznic, fireste, nu te vad PE TINE facand asta. Dar ma intrebam fix acu' daca nu cumva EU…as fi tentata 🙂

    • Îmi recitesc comentariul și decid să mă duc la culcare, dar musai să precizez înainte că, deși m-am gândit la making amends, vorba americanului, acum că mi-ai amintit de episodul cu pricina, n-aș paria că nu m-ar bate un gând… 🙂

  3. Sper că probleme sufletului drag pe care l-ai susținut nu sunt atât de grave și că doar atmosfera de spital te-a îndemnat să dai drumul acestor gânduri.
    Nu știu cum aș proceda dacă cineva apropiat ar fi într-o asemenea situație. Dacă aș fi eu cea cu zilele numărate aș vrea să știu. Ca să fac cumva să rezolv probleme amânate sau încurcate. Să las după mine o amintire curată, nu haos.

    • Mi-as fi dorit teribil sa fie doar efectul spitalului.
      Si da, si eu as vrea sa stiu. Asta l-am intrebat si pe Mr SF azi, cu gandul ca impreuna, peste ani si ani, poate vom avea in fata o asemnea decizie.

  4. Lucrurile care ni se inampla, se intampla cu un motiv: sa ne dea de gandit, sa ne faca mai puternici, sa…cine stie ce?

    • M-a innebunit pasajul prin "realitatea lui"…As rezuma la citatul:"Daca as sti ca mai am numai o luna de trait, mi-am imbratisa barbatul, macar din ochi. In fiecare seara la culcare, in fiecare dimineata la trezire, in fiecare moment in care mi-ar aparea in fata. N-as obosi spunandu-i cat il iubesc, cata bucurie a adus in viata mea. As saruta mana mamei. Mi-as saruta copilul. L-as asigura ca exista ingeri si ei vegheaza nevazuti si nesimtiti de nimani pe dupa umarul nostru si ca asa ma voi alatura lui, imediat ce ochii mei se vor fi inchis. "
      Perfect de acord…desi se spune ca dragostea transcede TOTUL!!!Ca nu se sfarseste aici.Tot ce ai scris Dana este sublim!Iti atinge cel mai ferecat sertar al sufletului…Si te face mai bun.
      In alta ordine, multumesc pentru cuvintele frumoase scrise la "Vasul de lut".

  5. regret că treci prin ceea ce treci. nu este uşor şi oricât am încerca să te încurajăm, cuvintele sunt doar cuvinte.
    ca să răspund întrebării tale, dacă aş şti că sfârşitul vine peste o lună aş încerca să termin de scris tot ce am în minte or măcar să le pun într-o ordine, aş ţine pisica mai mult în braţe (deşi ea simte orice stare a mea şi nu m-ar slăbi) şi nu aş refuza nimic omului drag. aş trăi mai în afara regulilor şi aş face tot ceea ce mi-am refuzaz pe motiv că nu se cade.
    dar aş vrea… să nu ştiu.

  6. Fara sa stim ca nu este adevarat, noi am trecut prin asa ceva acum aproape doi ani, cand sotului meu i s-a spus ca are cancer. Este usor sa spui cand esti sanatos ca ai face una sau alta, dar cand ai sabia asupra capului, psihicul cedeaza si gandurile se intorc mereu in acelasi loc, la aceleasi spaime. Eu nu mai gandeam prea limpede si imi tineam lacrimile in frau, incercand sa ii dau curaj, impunandu-le si celorlalti sa zambeasca mult, sa nu isi tradeze durerea.
    A, si nu cred ca este cinstit fata de persoanele care te iubesc sa tii ascuns, sperand ca asa le va durea mai putin.
    Imi pare rau sa aflu ca o persoana draga tie are probleme.

  7. E de mare ajutor, simti un fel de impacare stiind ca apropiatii se roaga pentru tine.Si dincolo de etapele durerii, intr-un colt de suflet nutreste cu ardoare speranta in vindecare, intr-o minune. In cele din urma, cred, toti cautam iubirea celor dragi si a lui Dumnezeu.

LASA UN MESAJ

Please enter your comment!

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord

Please enter your name here