Un alt fel de agresivitate

Cand spun lucruri noi ma gandesc instinctiv la revistele acelea straine cu hartie lacuita si poze stralucitoare, la mirosul lor specific pe care, copil fiind, il asociam unei lumi necunoscute si misterioase pana aproape de neinteles. Preot sa fi fost, tot nu as fi rasfoit Biblia cu mai mare piosenie si adanc respect.

Ma mai gandesc – desi nu-mi place deloc faptul ca neuronii mei continua sa inmagazineze amintirea aceasta in loc sa o acopere cu ceva mai proaspat si placut – la o fosta sefa a mea care mi-a scris intr-una din evaluarile anuale ca « manifest reticenta fata de schimbare si chiar rezistenta » si a avut dreptate. Nu reusesc sa imi dau seama daca am devenit, cu varsta, din ce in ce mai putin adaptabila sau resping instinctiv schimbarile in care nu sunt decat un pion si nu pot interveni cu nimic.

Dar nu pot sa nu constat ca uneori lucrurile noi, atunci cand se aduna, chiar daca sunt, la modul teoretic, placute sufletului tau, tot te pot agresa la nivel constient sau subconstient. Sa va dau un exemplu personal. Cand mi-am renovat casa am schimbat absolut toata mobila. O cumparasem pe cea noua dupa chipul si asemanarea mea, o iubeam, dar… a fost nevoie sa treaca cateva saptamani pana cand sa simt, din strafundul sufletului, ca acasa e iar acasa. Lucrurile noi sunt animale ciudate pe care trebuie sa le acceptam si totodata sa ni le imblanzim pentru a trai comod cu ele.

Parfumul lucrurilor noi il vad ca pe unul unul puternic, agresiv, care te prinde, te inlantuie, de aceea il asociez cu trufasul Poison a lui Dior. Una din autoarele de pe Parfum Parfait ii face o prezentare care mi-a placut atat de mult incat am simtit ca trebuie sa v-o impartasesc si voua, mai ales ca eu nu cred ca as reusi sa il descriu mai bine de atat: « Poison Dior iti place, nu-ti place, nu poti sa faci abstractie de el si de agresivitatea lui legendara. Lipsit de orice masura, insolent, debordant, dezinhibat si defrenat pana la pierderea bunului simt, se impune oricarui nas si o face cu firesc si nonsalanta.”

Poison
Veti gasi si alte povesti, impresii, ganduri si subiectivitati imbatatoare insirate despre parfumul lucrurilor noi la inimoasa noastre gazda, Mirela, care aduna in jurul ei Clubul Condeielor Parfumate. Tema a fost aleasa de Sonia careia tare imi doresc sa ii placa ce a iesit.

15 COMENTARII

  1. O, dragă Dana, revistele alea! Ferfeniță le făceam de-atâta răsfoit.
    Foarte mult îmi place cum ai asociat noul cu o anume agresivitate, deoarece chiar așa este, noul ăsta pătrunde rapid, la lumina zilei, sincer, tranșant, nu se-ascunde, nu are patină, nu e acoperit, e tăios, cum s-ar spune, vine gol și crud, de unde și agresivitatea. Dar așteptat de mine adesea. Ador noul, pe alocuri îmbinat cu ceea ce e valoros și drag din vechi. Foarte fain e descris parfumul Poison, mama folosește Hypnotic Poison la ocazii, e de-a dreptul agresiv, dar pe ea o prinde. Mobila ta a așteptat să se armonizeze cu parfumul tău ca s-o poți accepta! Frumos ai scris, ca de obicei! 🙂

  2. am deschis asa de curioasa articolul, nu intelegeam ce ti veni cu agresivitatea. apoi m am lamurit… apoi daca e vorba despre nou , oho , tocmai ma aflu inconjurata de nou incat simt ca am devenit si eu noua. o sa mi notez sa scriu si eu despre :).
    se zice ca, odata cu varsta, e mai greu sa acceptam noul, schimbarea. eu inca nu simt asta dar fiecare cu firea lui. setea ta de stabilitate, de statornicie, te face sa fii astfel probabil.

  3. Multumesc mult, Dana, pentru trimiterea catre Parfum Parfait. Articolul este minunat, si bine scris si frumos de citit! Eu tocmai mi-am renovat casa si in urma cu doua zile am facut o criza de nervi din pricina noii canapele din living! Motivul? Exact ce spui tu mai sus…. ma uitam la ea, nu stiam daca imi place sau o urasc, ma simteam incoltita, deranjata, enervata si feticita in acelasi timp. Voiam sa pkece toti mesterii din casa, sa i i pun lucrurile la loc si sa treaca putin timp ca sa ma asez firesc in noile coordonate. Din fericire, azi de dimineata m-am trezit si nu m-am msi simtit ca la hotel. Cred ca incee canapeluta sa se invecheasca!

  4. Impactul pe care noul îl are asupra noastră, poate avea şi un pic de agresivitate ce porneşte de la radicalitate, schimbare. Însă, timpul şi puterea noastră de adaptabilitate ne ajută să trecem peste impediment… Îmi amintesc şi eu renovările din casă şi dorinţa aceea de a le vedea pe toate aşezate şi combinate în simbioza pe care o numim cu atât drag, acasă. Cred că majoritatea am trecut prin starea asta… 🙂

  5. Eu sunt SEFA tuturor acestor ganduri. Nu-mi plac schimbarile, de niciun fel. Dar le accept din educatie, altfel stiu că nu evoluez cum trebuie. Dar dacă ţine de mine…n-aş schimba nimic. Şi eu am vorbit despre mobilă parcă vineri. Hmmmm….

  6. Mie imi plac schimbările. Poartă în ele amprenta și energia evoluției. Îmi place să încerc lucruri noi, să știu și accept provocări, în unele limite. Mi-a plăcut descrierea parfumului. E provocatoare și te îndeamnă să îl testezi nu de dragul aromei ci a textului care creeaza o sugestie puternică.

  7. Imi plac schimbarile, doar ca am un pic de reticenta la inceput. cred ca e si normal, e mai degraba frica de necunoscut.
    Un inceput de saptamana cat mai frumos!

  8. Imi place ce si cum ai scris. 🙂
    Pentru ca si mie imi plac si parca nu-mi prea plac nici lucrurile noi, nici schimbarile.
    Scriam si la Mirela ca am constatat ceva cu ocazia acestei teme. Ca noul e nou doar o clipa. Intra foarte rapid in categoria vechiului.
    Sunt dusmanul schimbarilor. Poate de-aia nu vreau sa trec pe domeniu, nu vreau sa fac multe lucruri si ma cert si cu mama pe tema asta…aliindu-ma cu tata. De fapt daca ceva e bun eu nu vad de ce trebuie schimbat. Cu una ca mine toate afacerile ar da faliment :)) Pentru ca de fapt…eu ador vechiturile :))
    Noapte buna, Dana draga!

  9. Surprinzător parfumul tău de nou. Când am propus tema mă gândisem la cu totul altceva. Am scris şi eu, târziu în noapte câteva rânduri. Şi am fost uimită de gândurile care mi-au venit în acea clipă. Da, uneori noul este surprinzător. Şi da, mi-a plăcut povestea scrisă de tine. 🙂

  10. Schimbarile….greu mi-a fost si mie sa le accept. Sa ma arunc in valuri cand trebuie. Apoi, pe cont propriu n-am avut ce face si stiu ca fiecare moment imi aduce lucruri noi
    Nu intotdeauna placute
    Oricum, nu m-am adaptat decat 70% . Si cred ca pe acolo voi ramane
    Nici rutina nu mi-ar "sedea" bine

  11. Uras rutina, monotonia de a face acelasi lucru la nesfarsit, dar si schimbarile nu sunt intotdeauna de bun augur. Sunt, cum ai zis si tu, agresive, nefericite …Foarte bine ai punctat reticenta aceasta la schimbare, la nou, iar parfumul este interesant de agresiv … rar folosesc un astfel de parfum, dar si cand il folosesc … parca sunt alta si nu eu …

  12. Cand ma simt blocata in aceleasi gesturi, ganduri, intre aceleasi obiecte, caut schimbarea, noul, doar pentru a simti ca traiesc. Ma bucur ca un copil de lucrurile noi si tot ca un copil stau bosumflata cand imi dau seama ca un lucru nou, de la care am avut asteptari, este mai prost decat cel vechi.

LASA UN MESAJ

Please enter your comment!

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord

Please enter your name here