Mai intai Balcicul a fost numai un vis de care v-am vorbit cu doi ani in urma. Usor usor, visul a falfait din aripi si m-a atins pe umar. La mijlocul lui iunie am fost sa il vad, sa il miros, sa il sorb/absorb prin toti porii. M-am intors plina de el, de mine, cea pe care o iubeam si o asteptam sa se intoarca…acasa.M-am tot gandit de cand m-am intors din saptamana noastra de miere, cum sa scriu articolul asta. Exista o gramada de impresii care mi se ingramadesc in minte si vreau sa reusesc sa vi le redau pe de-a-ntregul. Vacanta noastra a fost magica, minunata, splendida, mustind de dragalasenii specifice unor proaspat casatoriti, dar nu de ele vreau sa va vorbesc ci despre Balcic, fermecatul si ciudatul Balcic, oras vechi si nou, tanar si batran, rege al contrastelor si cersetor in ale luxului.
Dupa ce am stat pe ganduri o bucata de vreme, am decis sa va prezint vacanta asta si experienta noastra in doua articole. In primul, cel de fata, am sa va descriu orasul, asa cum se vede el in ochii calatorului insetat de liniste si dornic de relaxare, iar in cel de-al doilea am sa va prezint in amanunt preturi si cheltuieli.
Balcicul are, orice s-ar spune, poezie….
Copil fiind, mi-am pregatit tineretea colindand in gand orasul de vacanta al Dianei din Panza de paianjen, mi-am dus visele catre el ani si ani, era coltul de vis in care agatam sperantele catre o iubire nemuritoare, sagetile dorului sfasietor si aleanul sufletului parguit de bine
… scriam eu in 2013….Si iata, doi ani si o multime de bucati de viata mai tarziu….am ajuns sa il vad.
Nu stiu de unde i se trage poezia asta, poate numai din mintea mea de proaspata sotie care il privea amintindu-si randurile Cellei Serghi in Panza de paianjen, posibil din ideea ca multi artisti si-au gasit in imprejurimile lui insipratie, in prezenta discreta a Castelului Reginei Maria. Nordicii se pare ca il prefera, hotelul nostru era plin de ei, in asa de mare masura incat multe din anunturile de la receptie erau intr-o limba care mi se parea inca mai complicata decat bulgara, colectiei de carti din hol gen Barbara Cartland, traduse in limba tarii fiordurilor. Femei frumoase si foarte blonde stateau tolanite la piscina, pe sezlonguri, sorbeau cocktailuri, in timp ce plozi galagiosi se agitau cu spirit de raspundere si tipau cat ii tineau plamanii lor tineri. Isi consumau astfel energia care, altfel, ar fi facut si mai cenusiu parul mamicilor. Noi am stat prea putin pe la hotel ca sa ne pese de harmalaia lor.
Balcicul este un fel de Cenusareasa…
Spuneam ca Balcicul e un oras al constrastelor. Are zone splendide si zone in ruina. Faleza alba, eleganta, constrasteaza cu macaralele albastre si prea putin gratioase din port. Iahturile de lux stau cuminti ancorate langa tarabe pline de chinezarii de doi lei leva. Se construieste mult in Balcic si in imprejurimi. Dar nu vezi numai constructii, ci si daramaturi, cladiri renovate, suple, stralucitoare si altele vechi si urate. Totusi in iunie, cand am fost noi, era mai ales liniste, ceea ce ne-a mers la inima.
Un apus de soare care iti spala mintea…
Totusi, o plimbare pe faleza si un apus de soare uimitor, parca va spala mintea de tot griul de pana atunci. Asa incat atunci cand te gandesti la el, nu stii cum sa il descrii? E un orasel de provincie, prafuit si murdar, sau e o Cenusareasa, care seara se imbraca in haine de bal? Personal, votez pentru ultima varianta.
Gasiti in Balcic si un magazin second hand. Nu am apucat sa il vad si pe dinauntru, am fotografiat numai panoul publicitar. De afara arata insa cam ca un magazin din ala universal satesc, daca va mai amintiti vacantele de pe vremuri de la bunici.
Plaja: cu plata/fara plata
Asa cum poate stiti, nu exista decat o singura plaja publica (fara plata) in Blacic si aceea este plina in weekend, mai ales in zona libera, adica cea in care stai cu prosopul pe nisip si nu te costa nimic. Sunt de fapt doua zone libere, la marginea plajei publice, restul este ocupat de sezlonguri pentru care platesti intre 8 si 20 de leva pe zi, in functie de confort. (pretul este pentru o umbrela si doua sezlonguri). Cine viseaza plaje intinse…sa mearga in alta parte. Plaja publica este mica, iar prezenta macaralelor din port si un dig de beton care il stajuieste, face ca zona sa arate saracacios. Plus ca sambata si duminica vin multi turisti de weekend din localitatile invecinate, majoritatea romani si bulgari, sa faca plaja, ceea ce transforma bucata de nisip intr-un loc aglomerat, mult mai aglomerat decat in timpul saptamanii. Si nu ar fi nimic, daca nu ar fi si o multime de tigani intre turistii astia de weekend. De ai lor mai ales, nu ca nu i-am avea in alte locuri si noi pe ai nostri.
Exista, fireste si plaje cu plata, ca asta, (de fapt platesti sezlongul si umbrela, nu poti sa stai si cu prosopul direct pe nisip), darde-a dreptul minuscule si destul de pline de alge si pietre. Pentru a compensa asta, multe hoteluri sau restaurante si-au construit propria piscina. Acolo da, pare confortabil, relaxant si curat totul. Dar parca nu mergi pe litoral sa stai la piscina, ci sa simti…marea!!
piscina pe faleza, vizavi de mare
Pe faleza gasiti terase, care de care mai aratoase, cu ospatari prietenosi si cunoscatori de romana
Orasul pisicilor
Sunt pisici. Multe pisici, efectiv peste tot. Trec alene strada, te inconjoara cand mananci la restaurant, te amuza daca esti un iubitor de feline sau enerveaza daca nu le prea ai la inima. Sunt destul de obisnuite cu oamenii. pe langa pisici si multe gravide, am uitat sa mentionez!! Sa fie un semn asta, apropo de planurile noastre de viitor????
Castelul Reginei Maria si Gradina Botanica
Nu va mai pun decat doua fotografii, ca e plin netul de ele. Este acolo si este una dintre atractii. Merita sa petreceti acolo o dupa amiaza. Veti ramane cu imagini superbe.
