Dupa vacanta la mare despre care v-am povestit zilele astea, unde, pe motiv de economie, am mancat mai mult hrana rece, cumparata de prin supermarket, am venit acasa relaxata, cu bateriile incarcate si plina de chef de gatit. La cheful meu se adauga si faptul ca, printre lucrurile cumparate din Lidl pe parcursul sejurului, se numarau si niste cornulete cu gem care ne-au dezamagit teribil, iar lui Lidl nu prea ii statea in obicei sa ne dezamageasca in trecut. Nu doar ca gemul trecuse destul de putin pe acolo, dar aluatul era fad si parea cam vechi. Citisem, culmea, exact despre asta la o bloggerita prietena chiar inainte de a pleca la mare, dar pofta de dulce a consortului nu a tinut seama de sfaturile mele, asa ca am dat 7 lei pe o cutiuta cu mizerii. Nu sunt rea, sa stiti, chiar asa erau, mizerii, cu greu se puteau manca.
Asa ca, la intoarcere, fara sa stau prea mult pe ganduri, pe langa felurile de mancare clasice pentru pranz si cina, am hotarat sa fac o tura de cornulete cu gem. Datorita iubitului meu sot, in casa noastra e un fel de zona crepusculara a dulciurilor, nici o ciocolata, nici o prajitura, facuta sau cumparata, nu rezista mai mult de o ora, chiar daca se gaseste in cantitati aproape industriale. Mi se pare absolut de neinteles cum un corp atat de subtire (sotul meu are cam 70 de kilograme) poate ingloba o cantitate atat de impresionanta de dulciuri, fara sa capete rotunjimi. Intre noi fie vorba, pe langa ca il invidiez teribil, gasesc acest fapt si complet nedrept fata de mine, care ma ingras cu viteza luminii. Dar, cu grija ca dragostea trece si prin stomac, nu il refuz niciodata cand cere ceva dulce, mai ales ca munceste din greu, deci merita eforturile (daca nu de gatit, macar de mers pana la magazin), iar eu nu ma omor dupa dulciuri, deci nu imi face prea mare pofta sa il vad cum le devoreaza.
Ei bine, asemenea cerinta a venit si dupa experienta dezamagitoare a cornuletelor cu gem de la Lidl. Cum eu, in privinta dulciurilor sunt o bucatareasa groaznica, hai sa iau reteta de pe net, mi-am zis. Am cateva bloggerite amice, orientate pe nisa culinara, de la care ma inspir deseori in materie de gatit, dar cand e vorba de aluaturi, ma orientez mai degraba catre comunitatea Sa preparam savuros. O prefer pentru bogatia de retete cu acelasi specific, grupate toate in acelasi loc, pe care le pot diferentia ulterior dupa tipul de aluat pregatit (dulce, sarat sau de paine) si gradul de dificultate.
V-am mai povestit despre Sa preparam savuros si in trecut, eu sunt fan infocat al painii pregatite in casa, in modul clasic sau la masina, iar la ei gasesc o multime de retete si sfaturi de fiecare data. Ca sa va dau un exemplu, au adunat pe site nu mai putin de 144 de retete paine sau derivate din aceasta: paine cu iaurt, paine cu mirodenii, impletita, despletita, cu sunca si mozzarela, rosii, ceapa, pita greceasca, paine de porumb, si alte delicii de genul acesta, pe care daca le-as incerca pe toate intr-un timp scurt, cred ca nu as mai intra pe usa de grasa, intr-atat de apetisant arata.
Ma multumesc deci sa imi rezerv un rasfat culinar de genul acesta doar din cand in cand si fara sa exagerez. Cum am mai spus si cu alte ocazii, mentinerea siluetei nu inseamna restrictii la fiecare pas, pentru ca, in timp, devine cumplit de frustrant sa te abtii de la orice, mentinerea siluetei pentru orice fost gras sau persoana cu tendinte de ingrasare/ job sedentar inseamna un control de fier al cantitatii. E o diferenta ca de la cer la pamant intre o ciocolata intreaga Africana si un patratel de Milka sau intre o paine intreaga cumparata de la magazin si doar o singura felie de paine, dar facuta in casa, cu o reteta buna in fata si ingrediente naturale.
Sub sloganul „Coacem impreuna – simplu, relaxant, delicios” se aduna pe site-ul Sa preparam savuros si pe pagina de facebook aferenta, toti cei care sunt experti in prepararea aluaturilor dulci sau sarate si vor sa impartaseasca secretele bucatariei si cu ceilalti, alaturi de cei care nu sunt experti, dar vor sa invete…sau pur si simplu, persoane care, ca si mine, gatesc doar ocazional cate o reteta care necesita aluat copt si de aceea au nevoie de indrumare de fiecare data. Fac parte si eu din aceasta comunitate si am o gramada de retete imprimate de pe site si puse la pastrare in caietul meu de gospodina. Cornuletele cu gem de care va vorbeam au iesit minunate, eu am primit o maaare bila alba pentru ele, iar Lidl una neagra din partea mea pentru mizeriile comercializate.
