A little bit of magic

cuplu facand bagaje

Se intampla ceva aparte cand iti muti iubirea pe alte coordonate geografice, cel putin prima data. Alt oras, alta tara, aceeasi iubire – mana in mana. E momentul redescoperirii. Fie ca ai luat bilete pentru un sejur de lux la un hotel de 5 stele din Dubai, ca te-ai urcat in in primul tren spre mare sau munte, ori ai profitat de o oferta de corturi de vanzare, experienta poate fi de neuitat.

Il cunosti. Stii cum e acasa, cum reactioneaza cand se sparge o teava sau constata ca trebuie sa duca gunoiul. Stii cat de mult/putin isi arunca hainele in toate partile, pe unde isi lasa ciorapii si cum adulmeca farfuria in care ii torni ciorba.

Dar nu stii inca si poate fi interesant sa observi cum reactioneaza intr-o vacanta, cu cate grade i se stramba nasul cand, la plecare, vede geanta de voiaj, supraponderala si burdusita in proportie de 90% cu lucruri de-ale tale, din care vei imbraca numai maxim jumate. Notezi mental cat de mult e dispus sa tarasca de bagaje, prin statiune, pana cand gaseti tu cazarea potrivita, pentru ca nu ai avut timp sa o cauti dinainte pe net si ai hotarat ca poti foarte bine studia oferta si la fata locului.

– Vrei mai aproape de plaja sau de centru?
– Terasele unde se vinde bere sunt, mai exact, in ce zona?
– Tii neaparat sa aiba uscator de par la baie? Daca vrei tu, vrea si el, desi jumatate din cap ii este chel, iar celalalta, care a scapat pana acum de prapadul varstei, e tunsa cu aparatul, periuta.
Vrei patul cu capul spre nord sau spre sud?
– Care cap?
In final, nimeriti intr-un fel de mansarda fara apa calda, pana la care urcati trepte inguste si alunecoase si ceea ce visai sa fie balconul unde iti vei bea cafeaua, e de fapt o chestie minuscula – nu pot sta doi oameni decat in picioare –  si da catre o cladire in constructie, plina de schele si muncitori.
Iti place? il intrebi intr-o doara, ca sa faci conversatie
Da, vine uimitor, raspunsul si nu, nu pare a face misto de tine. El nu, poate soarta.
In clipa asta sunt atat de obosita, ca nu mai plec nicaieri. Aici raman, ii spui tu, cea care, culmea, nu carasesi geanta aia enorma. Dar daca te multumeai cu asa o grota, de ce ai acceptat sa alergam trei ore dupa cazare, din hotel in hotel?
-Pentru tine parea sa conteze. 
– Pentru tine nu?
 
Esti gata sa plangi, dar inainte de asta ii arunci o privire, asa, de control, sa fii sigura ca iti observa suferinta. Si atunci il vezi cum lasa geanta jos si intinde bratele spre tine, in timp ce fata i se lumineaza toata:
– E minunat aici, nu era pana cand ai intrat tu, dar acum este, pentru ca e vacanta noastra si tu imi esti aproape. 
Si totul, dar absolut totul devine in clipa aceea perfect. Cum va spuneam? A little bit of magic.