Am mai pierdut un tata

emil laliciLa moartea fiecarui parinte o lume se prabuseste pentru fiii pe care ii lasa in urma. Simpla prezenta a unui parinte in lumea asta te-a facut pe tine, fie ca ai 4 sau 40 de ani, copil. Copilul cuiva. Si brusc, mereu pe nepregatite, pentru ca nimic nu te pregateste pentru asa ceva, trebuie sa inchizi pentru totdeauna o usa catre cuvantul tata sau mama. O inchizi, numai ca nu poti arunca si cheia, nu poti uita de ea, mereu revii in tine si te uiti prin gaura din broasca, sperand ca dincolo de ea mai e ceva.

Nu dorul de tata ma doare in acesti ani de cand nu il mai am. Mi-e dor de el, dar nu asta imi face inima sa se stranga ghem, ci altceva. Merg de la job catre casa uneori cu autobuzul in loc de metrou si trec pe langa blocul in care locuia. Si ridic, automat, reflex, complet negandit, privirea prin geamul murdar al masinii, catre fereastra de la etajul patru, gandindu-ma ca poate il vad stand acolo si fumand. O fractiune de secunda ochii mei cauta silueta cunoscuta, ca in imediat urmatoarea fractiune sa ma intepe pe retina o mie de ace, care-mi aduc lacrimi. Si inteleg ca niciodata el nu o sa mai stea la fereasta aia si o sa fumeze, niciodata nu o sa il mai vad cand trec pe langa blocul lui, nu se mai poate, pentru ca a plecat si gata. Definitiv.

Nu dorul, asadar, doare, ci miimea aceea de secunda in care uit ca tata nu mai este si dupa ce ea trece, revenirea la realitate seamana cu o cadere in gol care se repeta, mereu si mereu, exact cu aceeasi intensitate a durerii, nu scade afurisita deloc. Cica timpul ar atenua suferinta. O atenueaza pe dracu’, doar ne obisnuim sa traim cu asta, sa o taram dupa noi ca pe un picior beteag.

Mi-e dor de tine, domnul meu cel Lalici, dragule…si uite, vreau sa iti spun ca azi am mai ingropat un tata. Asa ca daca ma auzi, deschide si tu portile lumii de Acolo aprinde si gratarul eventual, ca iti vine cuscrul, sa stati de vorba intru vesnicie. E om de isprava, sa stii, o sa va intelegeti, ca v-au placut in viata aceleasi lucruri: mancarea buna si femeile focoase. Si sa mai stii ca s-a purtat frumos cu mine mereu si e tatal celui mai bun sot din lume, care acum poarta si numele tau. E pe drum tata socru, tu fa pregatirile acolo, ca in 40 de zile cel mult isi intinde aripile si vine sa va petreceti ca baietii.

I-am sarutat mana la plecare, tata. Cand ajunge, strange-i-o si tu. Ai sa simti sarutul meu, ca alt dar nu am  ca sa iti trimit de aici.

14 COMENTARII

    • Sunt Lucica.
      Dumnezeu sa-l ierte pe tatal lui Florin!
      Condoleante din partea noastra,draga Daniela!
      Ne pare tare rau si ne rugam Domnului
      sa va dea putere si sa va intareasca,
      in aceasta grea incercare!
      Suntem cu gandul alaturi de voi,dragii nostri drag!
      Dumnezeu sa-l ierte!

  1. Condoleanțe! s-a dus într-un loc mai bun și dorul de el și amintirea lui îl vor ține mereu în viață… la urma urmei nu murim pană cand nu ne uită toți. Ai grija de tine și de soțul tău draga mea.

  2. Multumim tuturor, doamne dragi! Viata merge inainte, iar scriind lucrurile care ni se intampla, uneori le ducem mai usor. In cazul meu, funtioneaza.

  3. Dumnezeu sa il odihnneasca! Dumnezeu sa ii odihneasca pe toti BARBATII care au stiut sa fie parinti, tati, prieteni, sfatuitori, soti si altele ce au stiut sa fie in zilele care le-au petrecut alaturi de noi. TATAL meu a plecat ….putin, acum mai bine de 8 ani, dar inca ii simt sprijinul de acolo,de unde ne vegheaza. Si nu e doar o metafora; e o chestiune de comunicare, de continuitate.Si e foarte bine sa nu-i uitam, pentru ca nici ei nu ne lasa….
    Sa aprindeti cate o lumina de cate ori veti trece pe la vreo manastire sau bisericuta in drumurile voastre; EI vor avea parte de gandul vostru bun!!!

LASA UN MESAJ

Please enter your comment!

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord

Please enter your name here