Economisirea este, stiu, un subiect spinos. Insa, pot garanta cu toata seriozitatea ca reprezinta, de la un moment incolo, un mod de viata cu care te obisnuiesti si caruia ii vezi destul de repede beneficiile, odata ce ai pornit pe drumul acesta. Asa cum un gras hotaraste, la un moment dat, nu sa tina dieta pentru a slabi, ci sa isi schimbe mentalitatea si stilul de viata – adica obiceiurile alimentare, tot la fel, un risipitor poate sa invete sa economiseasca….si nu doar pentru o perioada. E greu pana cand se obisnuieste, dar odata anumite lucruri schimbate in ceea ce priveste mentalitatea, obisnuinta devine o a doua natura. Si vorbesc in deplina cunostinta de cauza pentru ca sunt o fosta maaaaaare risipitoare.
In mod cu totul eronat unii au senzatia ca economisirea ar trebui sa insemne sacrificii. Poate ca initial asa o sa para tuturor, mai ales celor care obisnuiau sa duca o viata in care sa isi refuze nimic. Dar vorbim de mai multe tipuri de economisire, in functie de standardul de la care plecam. Asa cum nu toti avem acelasi nivel de trai, tot astfel nu avem aceleasi posibilitati de economisire.
Daca plecam de la o viata lipsita de griji, economisire poate insemna sa inceptam sa mai mancam la restaurant si sa incepem sa gatim, de exemplu. Sa luam metroul cand am putea sa chemam un taxi. Pe scurt, sa ne asumam niste restrictii minore si asta numai din cand in cand.
Daca plecam de la o viata oricum modesta, care nu include decat absolut ocazional mese la restaurant sau drumuri cu taxiul, atunci economisirea ar trebui sa inceapa de la cautarea ofertelor in hypermarkete diverse. Eu, de exemplu, primesc pe mail aceste oferte de la Lidl, plus mesaje de la Kaufland care imi povestesc despre noile produse rentabile in perioada care urmeaza, iar la cutia postala imi vin cele de la Carrefour si Cora.
Daca deja suntem obisnuiti ai studiului revistelor cu oferte, de unde mai putem rupe?
♣ De la micile reparatii pe care le facem singuri sau rugam un prieten mai priceput sa ne ajute, in loc sa chemam un mester. Orice ai face, fie ca iti place sau nu, vine un moment in viata in care fie ti se strica ceva, fie ai de renovat, schimbat, modificat prin casa. Pentru cei mai multi dintre noi situatia reprezinta o ocazie, fireste, nedorita de stres si agitatie, mai ales ca in majoritatea reparatiilor casnice interventia trebuie sa se faca de urgenta si urgenta costa. Cateva scule electrice sunt esentiale in orice casa, cele clasice macar, adica o bormasina si o surubelnita cu acumulator. Iti economisesc timp, nervi si bani.
♣ De la becurile economice pe care la instalam in apartament. Nu toate odata neaparat, ca nu sunt ieftine cele de calitate, ci incepand de la incaperile unde stam el mai mult cu lumina aprinsa. La mine, de exemplu, este vorba de bucatarie, pentru ca abia seara apuc sa gatesc, iar de fumat fumez tot acolo, asa incat marturisesc ca imi petrec destul de mult timp in zona, fata de sufragerie, de exemplu, unde stau mai mult la televizor, si atunci cu lumina stinsa.
♣ De la restul pe care nu il luam de la casa, sau macar de la adunatul, in pusculita, a unei sume mici, pe care o simtim mai putin, gen 1 sau 2 lei pe zi. Pe luna, aceasta suma adunata e posibil sa faca diferenta. Nu va fi echivalentul unei vacante, dar poate insemna, din cand in cand, o vizita la dentist sau o bluza si un pantalon noi.
Dragii mei, asa cum spuneam la inceput, am fost candva o mare risipitoare. Lectia economisirii am invatat-o de nevoie si o aplic deja de ani de zile. Daca acum cativa ani ma imprumutam in fiecare luna cu o saptamana inainte de leafa, am ajuns acum sa imi permit cate o vacanta de o saptamana pe an. Modesta, e drept, dar vacanta, adica evadare din asfalt incins si claxoane, briza marii care imi ridica parul de pe ceafa, baterii incarcate, energie cat sa daram lumea si o tolba de sperante noi noute la intoarcere.
Incerc, de fapt, sa spun ca sta in puterea noastra.
