Mi-am dat de jurat ca nu mai deschid televizorul. In mod normal iubitul meu este stapanul declarat al acestuia, lucru necontestat de mine, avand in vedere ca, la o adica, nu doar ca nu i-as simti lipsa, dar nici macar nu as remarca disparitia din casa a respectivului aparat. De obicei ramane fixat pe un canal oarecare si eu nu butonez telecomanda din principiu, sunt de parere ca treaba asta creeeaza dependenta si nu sunt dispusa sa mai adaug una proaspata la cele preexistente.
Ei bine si weekendul trecut m-am abatut de la regula, nu stiu nici eu de ce. Probabil pentru ca nu aveam inspiratie pentru nici un articol. Iar de atunci, tot ce aud si imi ramane in minte, fredonez. Si tot ce fredonez mi se intampla.
A inceput duminica, senzational, cu This girl is on fire a Aliciei Keys si, guess what, cateva ore mai tarziu aveam temperatura 39 cu 4. Urasc sosetele cu otet, v-am mai spus? Dar cel mai tare urasc faptul ca antibioticele isi fac efectul abia dupa 48 de ore si ca Nurofenul actioneaza (cel putin in cazul meu) maxim 3 ore, dupa care febra revine cu forte proaspete si tu trebuie sa o induri o vreme, ca nu mai poti lua nimic atat de repede. Asa ca de atunci nu am facut decat sa zac, in cel mai propriu sens al cuvantului, intr-o stare legumicola si singura bucurie a zilei mi-a dat-o faptul ca nu aveam nici un fel de pofta de mancare, ceea ce, sa fim seriosi, nu mi s-a mai intamplat deceniul asta.
Marti, ca sa ma inveseleasca, iubitul meu a lasat dimineata televizorul pe muzica. Greseala, pentru ca, venind de la serviciu, m-a gasit fredonand ragusit melodia lui Vunk cu Andra, cea in care ei impart iubirea numai la doi. Si cum noi doi suntem fix la fel de egoisti, am impartit la doi ceea ce unul avea si altul nu, adica, ati ghicit, gripa. De aici distractie proaspata. A fost exact ca si cum am si avut copii deja. Mici. Stiti cum se intampla cand ai bebelusi gemeni: exact cand reusesti sa il adormi pe unul, incepe celalalt sa urle si il trezeste si pe cel atipit? Asa era la noi cu tusea. Pe urma, din 2 in 2 ore ne trezeam uzi de transpiratie si trebuia sa ne schimbam cu ceva uscat. Nu am reusit sa mancam mai nimic, am baut insa lapte si ceai cat pentru restul anului.
Acum gripa e pe trecute. Mai rezista un pic de temperatura, dar nimic ingrijorator care sa nu treaca peste weekendul care se apropie. Am inceput de atunci sa ne uitam dupa paturi pentru copii, nu de alta, dar exercitiul il aveam.