Faptul ca orice dama care se respecta, odata asezata la casa ei, se transforma in gospodina, nu ar fi o problema in sine, dimpotriva, dar devine in clipa in care respectiva dama ia mult prea in serios sintagma: “dragostea trece prin stomac“.
E adevarat, barbatilor le place sa fie asteptati cu o mancare buna, felul I, felul II, plus eventual ceva desert si toate puse in fata lor aburinde, dar toate astea vin cu un pret. Daca pretul este imaginea ta permanenta in sort de bucatarie, cu parfum de ceapa calita in par si hainele patate de grasime, mereu asudata, mereu prea obosita pentru… orice, in special pentru avansuri amoroase, fericitul beneficiar al talentelor tale culinare nu o sa mai fie chiar asa de fericit si o sa se gandeasca de doua ori inainte de a emite: “facem si noi niste sarmalute din ale in foi de vita?” (fraza in care contributia lui este proiectul, adica ideea, iar a ta – executia)
Intre a prepara doua ore un fel complicat de mancare si a o pune de o tavaleala in doi de pomina, sotul tau isi doreste ascuns, in majoritatea zdrobitoare a cazurilor, ca tu sa alegi cea de-a doua varianta. Nu ca amorul ar tine de foame, dar dupa o partida pe cinste, zau daca mai conteaza daca haleste sandwich-uri cu margarina si salam sau foie gras cu pere caramelizate si sos in trei culori. E fericit oricum. Si tu pe langa el.
E adevarat, asta merge mai ales cata vreme nu ai copii de hranit sau dupa ce cresc suficient de mari cat sa se mai hraneasca si singuri. Dar daca ai copii de hranit, acum esti cu ei, nu stai sa citesti un articol care iti spune ceea ce tu stii deja, in adancul tau: ca un barbat o sa isi iubeasca femeia imbracata cu sortul de bucatarie mai ales atunci cand nu poarta nimic sub el.
♥♥♥
Cu vreo cativa ani in urma puneam castraveti la murat in bucatarie. Nu stiu ce anume din unduirile mainilor mele i s-or fi parut erotice pana la cer barbatului meu: poate miscarea atenta cu care ordonam gospodareste castravetii in borcan, sa stea ca la carte, in picioare sau mutra concentrata cu care numaram boabele de piper, forma falica a sus-numitei legume, dupa-amiaza splendida de afara sau simpla intamplare… cert este numai ca mana lui, care pana atunci sigilase borcane, a alunecat insinuanta, deloc intamplator, pe fundul meu. Cum nu-mi sta-n fire sa refuz o provocare, din principiu macar, am lasat naibii si muraturi si tot si ne-am iubit acolo, pe masa plina de castraveti si boabe de piper si frunze de telina strivite. Un fel de reinterpretare pentru Postasul suna intotdeauna de 2 ori, clasica scena pe care o stie toata lumea, ca aia nu e metafora, ci fantezia secreta a gospodinei eterne.
De atunci si pana acum, la fiecare friptura de porc la care scot un borcan de acritura, sotul meu isi aminteste, cu ochii stralucind, de castravetii aia, declarand, exact de fiecare data, ca au fost cele mai bune muraturi pe care le-a mancat in viata vietilor lui. Intre noi fie vorba, va marturisesc ca erau complet mediocri, daca nu chiar oribili. Nu de alta, dar ulterior scenei de mai sus, habar nu am ce am pus in borcanele alea, sexul ramane sex, chiar si ca sport tot mai amesteca putin, in sensul bun, la hormoni. De unde trag concluzia ca un barbat satul de dragoste nu mai are deloc, dar deloc aceleasi repere gastronomice, iar o femeie isi uita subit toate retele de tip ca la mama. 🙂
♥♥♥
Cand nu poti sa le ai (sau oferi) pe toate, pentru simplul motiv ca nu ai timp pentru toate, ai grija la prioritizare: ce pui pe primul plan si ce sacrifici. Lipsa unei ciorbe calde din cand in cand nu a omorat pe nimeni, de aia s-a inventat businessul ala care se cheama restaurant sau catering, in schimb alte lipsuri pot omori o relatie. Disparitia intimitatii primare, fizice, intre cei doi parteneri e una dintre cele mai rapide metode de a o duce catre plictiseala absoluta.
Lipsa unei ciorbe se rezolva cu o incursiune la restaurant, lipsa sexului cu o vizita la amanta. Asta ca sa nu zica cineva ca nu exista alternativa. Care varianta te deranjeaza mai putin, doamna?