O noapte cat o mie de nopti

femeie-misterioasaNu am fost niciodata genul de femeie care sa bata din gene si sa obtina rezultate astfel, nu am fost niciodata schimbatoare, ascunsa in masura in care asta iti da farmec in ochii unui barbat, genul de femeie care se dezvaluie treptat si cu grija, niciodata de tot si, oricum, nu o face decat in fata celui care dovedeste ca merita dezgolirea sufletului ei. M-am dezbracat brutal de orice ascunzisuri sufletesti de la inceput, am stat goala in fata iubirii mele, a credintei mele si am afisat-o cu nedisimulata mandrie, am crezut mereu in oamenii care se dau complet si definitiv, pentru ca eram unul dintre ei. Am plans cand mi-a venit sa plang, am ras cand radeam in mine…am vorbit cand aveam ceva de spus, am consumat complet fiecare clipa, nu am lasat-o sa se iroseasca si am fost eu, mereu completa, si in “da” si in “nu”, si asta am facut-o brusc, fara sa las celuilalt macar sansa de a se obisnui, de a ma cuprinde cu mintea treptat. Mi-a placut sa cred ca e o calitate sa pun cartile pe masa si le-am pus de la primul joc, am vazut relatia cu celalalt ca pe o daruire definitiva si fara drept de apel, cred ca am avut mereu un handicap in a nu putea distinge nuante.

Cand m-am indragostit, mi-am legat iubitul cu mii de fire nevazute facute din panza de vise.

In semn de recunostinta, iubitul meu mi-a recitat, cele mai frumoase versuri de dragoste, din “Mirele” arghezian:

Pasunea mea tu sa fii
Cu papadii.
Eu sa fiu boul tau alb si nevinovat
Care te-as fi pascut si te-as fi rumegat,
Pe inserate,
Pe copitele ingenunchiate,
in jugul bratelor tale
As urca greul cerurilor goale
Si muntii lunii pana-n pisc .
Am suspinat si l-am adorat.

Metafora pasunii argheziene mi-a ramas in minte si am ales sa fiu pentru el, putin mai stilizat, nu pasune, ci gradina, o gradina de pasiune. Am sa recunosc din prima clipa ca ideea nu mi-a apartinut in totalitate, recunosc, m-a inspirat lenjeria din colectia Passion Garden de la Jolidon, colectie din care v-am oferit cateva fotografii, “furate” pentru voi din magazinul on line.

A fi sau a nu fi …frumoasa? Are asta vreo legatura cu omul iubit? Nu cred in a fi frumoasa DOAR pentru tine insati…pentru ca aici este darul naturii. Pentru tine, natura te-a facut intr-un fel sau altul, ti-a dat chip sau trup frumos sau amandoua. Dincolo de asta, admiratia unui barbat iti da acel « nu stiu ce » care te face femeie. De ce depindem atat de mult de asta oare ? Poate pentru ca ochii LUI sunt o oglinda mult mai buna decat oricare alta. Oglinda reala inseamna subiectivitate din partea ta….cu oglinda din ochii lui se schimba lucrurile, subiectivitatea aceea iti convine. Orice femeie care e iubita de un barbat devine frumoasa.

Eram frumoasa pentru mine, am ales sa fiu si mai frumoasa si pentru el. Amestecul senzual de broderie tattoo, materiale cu efect de mătase şi dantelă vintage m-a cucerit, astfel ca am ales sa fac din lenjeria Jolidon un aliat pentru reusita noptilor mele de dragoste, o arma in lupta impotriva plictiselii, monotoniei. De ce am simtit nevoia sa fac asta? Pentru ca mi-am amintit ca atunci cand iubitul meu ma priveste….o face cu o o privire de o mie de clipe, o mie numarate, desi dureaza numai una singura, clipa in care simt ca mor tristeti si se nasc adevarurile lumii. Privirea lui de o mie de clipe inseamna ca spune ceva ce inteleg numai eu in adanc, ca lumea se intuneca si ramanem numai noi doi intr-un cerc de lumina, ochi in ochi, suflet in suflet, cadere dupa cadere…Si dureaza numai o secunda, timp in care traim impreuna tot ceeea ce poate nu vom trai niciodata altefel decat in vis, inchipuim impreuna viata noastra care inca nu ne-a fost data. Dar daca exista privirea de o mie de clipe, de ce nu pot accepta sa existe si noaptea de o mie de nopti?

Asa incat…am facut ceea ce fac de cand lumea femeile: m-am impodobit cu cele mai alese piese de lenjerie, am fost in acelasi timp cadana lui, mireasa lui, stapana lui, l-am iubit o noapte cat o mie de nopti. Si va scriu acum, aici, pentru ca stiu bine ca asta nu este povestea mea. Nu este DOAR a mea, este a tuturor, este povestea FEMEII.

Articolul a fost scris pentru etapa 1 din Spring SuperBlog 2013