Cum arata o invingatoare

prieteneAm baut ieri o cafea cu o prietena din copilarie (de fapt era o bere, dar parca suna mai intelectual si serios daca implic cofeina si exclud alcoolul). O fata alaturi de care am locuit o jumatate de viata, am visat, am batut mingea, am cazut, am barfit, s-a transformat intr-o femeie subtire de o uluitoare maturitate.

Eram grozav de mandra de echilibrul meu, aprig castigat, pana a-l descoperi, cu ochii mari, pe al ei. Sau poate mirarea mi se iscase pentru ca o lasasem copil si o gaseam femeie si reuseam sa o desprind, in sfarsit, de bondoaca aceea cu ciuf blond in forma de castron, pe care o duceam, de mana, pana la gradinita.Acum…ne-am dat mana peste alte praguri, cele pe care le stiam amandoua prea bine din cucuiele fruntilor si cele doua ore pe care le-am petrecut povestind mi-au umplut inima. Am realizat cat de mult te pot lasa oamenii din jur pe ganduri, cate au de spus in si printre cuvinte si cate lectii iti dau cei la care nu te astepti. Imi dau seama acum ca nu e vorba de ghinion, ci de soarta. Poti fi femeia tutror barbatilor pe care ii intalnesti sau printesa partintilor tai, cand pragul te loveste, caderea e la fel de naucitoare.

Nu pentru ca suntem amandoua divortate, pentru ca am urmat cariere similare, nu pentru ca am iubit, amandoua, napraznic si ne-am tradat sufletul in cautarea unor conventii sociale care nu ne-au implinit pana la urma, nu de aceea mi-a placut atat sa ii fiu alaturi prietenei mele. Si nici pentru ca nu am vazut-o de vreo doi ani. Pentru alt motiv.

Mi-a placut pentru ca am vazut ca un om poate sa cada si sa se ridice si sa isi invete lectiile, chiar daca pretul platit e crancen si o poate face cu capul sus chiar de unul singur. Sau cu un copil care va creste fara un tata care sa si-l doreasca alaturi. Eu am avut nevoie de ajutor cand am ajuns la capatul acela in care lumina zilei de maine nu mai  patrunde. Pe mine m-a ridicat o mana si mi-a repetat ca nu s-a terminat pana cand, greu si incapatant, am inteles. Prietena mea nu a avut nevoie de nimeni, pe ea a ridicat-o insasi speranta acelui maine, care in ea nu a murit. Si prin asta este o invingatoare.

1 COMENTARIU

  1. De obicei, tot raul e spre bine, insa la aceste concluzii pozitive poti ajunge dupa ce iesi din situatia respectiva. Toate aceste experiente si invatamintele lor te definesc apoi ca om, chiar daca nu sunt experiente frumoase. Imi place sa cred ca totul are un rost, deci poate sunt experiente necesare fara de care cel (sau cea) de azi nu ar fi existat. Admir profund oamenii care reusesc (singuri sau cu sprijinul celor din jur) sa incheie cu adevarat o etapa din viata lor si sa inceapa una noua.

LASA UN MESAJ

Please enter your comment!

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord

Please enter your name here