Eram in Somalia cu trupele ONU. Urmaream piratii somalezi care deturnasera un cargou grecesc ce mergea catre Port Elisabeth.
Atacul s-a produs la vreo 300 de kilometri de Mogadishu, in lungul coastei. Cargoul se apropiase periculos de mult de coasta si atunci trei vedete rapide ale piratilor il atacasera fulgerator. Nu au pradat mare lucru din marfuri, insa au luat 12 ostatici.
Detasamentul meu era pe o fregata britanica atunci cand capitanul grec ne-a anuntat ca sunt atacati. Am plecat intr-o nava usoara de lupta si am pornit spre zona atacului.
Eram 10, condusi de un capitan. Nu era prima misiune de genul asta. In barca ma uitam la Vlad, pifanul ce ajunsese la noi de o saptamana, prima data in combat. Transpirase usor si-i tremura mana pe arma. Ii zambesc incurajator. Il intelegeam prea bine. La prima mea misiune facusem o criza de nervi. Stateam adapostiti in transee, iar zona era puternic atacata de mortiere. Tremuram ca varga si ma albisem tot la fata. La un momentat, din cauza zgomotului n-am mai rezistat…imi crescuse pulsul, respiram sacadat si nu voiam decat sa fug, sa scap din iadul ala dezlantuit ! Am avut bafta. Cand am dat sa ma ridic m-am trezit cu o puternica lovitura in spate care m-a tratit la pamant. Era Vasili, caporalul din Balti. Ma urmarea si vazuse ca o iau razna. Mi-a stalcit mutra in pumni ca sa nu-mi pierd mintile. Urlam ca un apucat sub loviturile lui, dar m-am potolit si am izbucnit intr-un plans frenetic. Da, mi-a turtit figura, da’ mi-a salvat viata. La o saptamana dupa asta l-am gasit pe Vasili cu gatul taiat intr-un bordel. O poveste urata, cu tarfe si bani, niste datorii mai vechi la basarabeni de-ai lui.
Dupa vreo 20 de minute am debarcat pe plaja, in zona atacului. Piratii plecasera in mare graba si nu apucasera sa stearga urmele.Dupa ce am strabatut bucata mica de plaja am intrat in jungla. La 800 – 1000 de metri era un sat ce parea parasit.Capitanul ne-a trimis pe mine si pe Mirko in recunoastere. Mirko, sergentul nostru sarb, un malac de 2 m si ceva, calm ca-ntotdeauna, a ridicat din umeri. Si-a aruncat arma pe umar si plecat incet spre sat flierand. M-am luat dupa el, resemnat. Tot eu trebuia sa ma duc in recunoastere. Stiam si de ce. Ultimul scandal din carciuma marocana, pentru sirianca aia oachesa cu parasutistii francezi. Ii scosesem doi dinti unui locotenent din Paris, iar capitanul nostru, mare francofon, ma tinea-n suturi de doua saptamani. Putin imi pasa. Meritase. Atat poceala francezului cat si sirianca.
Cand am intrat in asezare totul parea pustiu.. am inaintat cu grija..chiar nu misca nimic..Mirko fredona o melodile sarbeasca. Am mers incet pana in centrul satului si deodata ne-am trezit cu ei pe cap. L-am vazut pe Mirko cum descarca arma in burta unui somalez ce se napustise spre el cu o maceta. Din tufisurile din fata se auzeau focuri de Kalashnikov. Am aruncat o grenada si m-am adapostit in spatele unei cocioabe din chirpici. Dintr-o data mi-au iesit in fata doi somalezi. Pana sa se dezmeticeasca, descarc incarcatorul in ei. Dau coltul casei si ma ciocnesc de cel mai mare negru pe care l-am vazut in viata mea, o bestie rasa in cap, cu bratul cat un trunchi de copac. Ridic HK ingrozit, degetul mi se circeste pe tragaci, trag si nimic! Glont blocat pe teava ! Injur si reusesc sa ma feresc de patul armei lui care probabil mi-ar fi zdrobit teasta, ii reped un sut intre picioare si-i infig cutitul intre coaste. Il lovesc in piept urland ca un descreierat pana vad ca nu mai misca. Gafaind de efort, ma uit in jur si-l vad pe Mirko cum se lupta corp la corp cu doi somalezi. O iau la fuga inspre ei, vin prin spate, ii apuc de ceafa si-i dau cap in cap. Aud oasele trosnind si-i las sa pice din mainile mele la pamant, ca doua papusi de carpa..
Brusc, s-a facut liniste. Ne aruncam amandoi intr-o groapa sapata pentru adapatul animalelor, ca sa ne tragem sufletul. Mirko imi zambeste, isi sterge sangele de pe fata si-si aprinde o tigare. Ne uitam cu grija peste marginea gropii. Nimeni. Ma ridic din groapa si ma intind razand pe spate. Am mai scapat o data. Atunci am auzit focul de arma. Am simtit o arsura puternica in piept, pe partea dreapta, sub clavicula. Asta a fost, imi zic. M-a lovit in plaman probabil, in curand o sa-ncep sa tusesc sange…Il vad pe Mirko cum se ridica fulgerator si trage o rafala spre un tufis. Se aude un tipat si un corp se rostogoleste la pamant. Lunetist, zice Mirko, esti bine? Pun mana pe rana si realizez ca m-am speriat degeaba. Glontul trecuse razant peste mine si imi arsese doar pielea, pe o lungime de 10 cm.
Mirko vine langa mine si-ncepe sa rada: 5 cm mai la dreapta, batrane, si te lasa fara ureche, ai avut noroc. In cap te lovea degeaba, ca oricum e gol. Asa e, am avut noroc.
A fost singura rana cu care m-am intors in tara dupa 2 ani. Asta si inima franta de sirianca.
Povestea asta as spune-o dupa dansul din asternut oricarei tinere doamne/domnisoare care ar fi suficient de treaza si de interesata de dunga rosie de pe pieptul meu.
In realitate, m-am ars azi dimineata ca boul, cu fierul de calcat.
