Mi-ar placea sa spun despre mine ca sunt o femeie atat de afurisit de independenta incat sa pot, la o adica, daca nu imi gasesc jumatatea potrivita, sa traiesc bine mersi singura. In fapt, oricat de putin flatant ar fi, trebuie sa recunosc…ca nu sunt ok fara un partener, ca am nevoie de prezenta unui barbat in viata mea pentru a ma simti completa si, mai ales, in siguranta.

Un adept al teoriilor freudiene ar spune ca povestea asta cu nevoia de securitate se leaga de adolescenta petrecuta doar cu mama, de absenta tatalui ca figura dominanta a caminului in anii hotaratori pentru formarea mea ca adult. Realitatea este cred, mult mai simpla. Nu fac, in pornirile mele cele mai instinctive, decat sa urmez o lege a firii, o lege care ne-a lasat pe pamant jumatati ratacitoare, tanjind aprig dupa intreg. Poti sa o negi, dar nu i te poti sustrage decat negandu-te, ca om, pe tine. Nu e o dovada de slabiciune sau tarie, e pur si simplu un dat.

Securitatea emotionala o aduce cu ea pe cea fizica, mai degraba decat invers, iar lipsa cestei securitati poate crea angoase dintre cele mai puternice si cu efecte perver mentinute peste timp, chiar si dupa ce factorul care le-a declansat inceteaza sa mai fie prezent.

 Dupa o relatie ratata, care s-a  lasat, dupa 6 ani de convietuire, cu o nunta anulata si lacrimi amare pe mormantul unei dezamgiri enorme si din pcate nu ultime, l-am chemat pe taica meu sa imi instaleze o incuietoare noua la usa. Nu ca sa le inlocuiasca pe cele vechi, sa ne intelegem, ca tradatorul plecase lasand in  mod cu totul amiabil si spasit, cheile din posesie, pe masa. Aveam, la vremea aceea, ca si acum, de altfel, o usa masiva, metalica, sigura si solida, dotata cu doua broaste, pe care noaptea le incuiam de doua ori si lasam si cheia in usa pe dinauntru, dar tot nu era suficient ca sa potoleasca demonul care ma rodea pe interior. Mintea mea era varza si sentimentul de insecuritate care se instalase de cand eram singura nu se lasa alungat: simteam nevoia sa ma incui mai bine, aveam impresia ca ar fi putut intra cineva peste mine in casa noaptea, in timp ce dorm. Mi-a pus, bietul tata, un zavor perpendicular pe usa si ancorat in toc, numai el stie cu cata munca si m-a vazut linistindu-ma. Dupa cateva saptamani am inceput sa uit de el, pe masura ce timpul aseza la loc bucati rupte si eu ma ridicam de pe jos, scuturandu-ma de praf, gata sa merg mai departe, dar, asta a ramas un loc comun in viata mea, ca, ori de cate ori eram cu moralul la pamant dupa cate un esec sentimental sau de alta natura, sa nu adorm pana cand nu trag zavorul.
Demonii raman acolo unde s-au cuibarit la un moment dat, chiar daca se fac mici, mici de tot, cat aproape sa nu se mai lase vazuti. Omul minunat care de sase luni imi este sot nu a reusit sa ii alunge, stiu sigur ca ma pandesc inca, desi sunt, pe punctul de a muri de foame, pentru ca femeia vesela si increzatoare care am devenit nu ii mai hraneste cu temeri, ca in trecut.
Nelinistile noastre legate de securitate au uneori cauze profund subiective si impotriva lor este mai greu de luptat, chiar daca nu imposibil. Cu totul posibil insa este sa le inlaturam in clipa in care vorbim de situatii reale, clare. Luptand pentru securitatea noastra si a celor dragi noua avem un scut, adica Skut.ro, ca sa fac un joc de cuvinte, o firma specializata in sisteme complete de securitate.
 Intr-o lume in continua schimbare, in care oamenii sunt mai ocupati sa castige bani decat sa pretuiasca timpul, tot mai multi resimtim nevoia unor sisteme de securitate care pana de curand erau disponibile numai marilor companii. Sa ne aparam afacerea sau familia a devenim o necesitate acoperita din ce in ce mai performant de industria sistemelor de supraveghere.
Indiferent ca doresti sa iti supraveghezi de la distanta copilul sau sa te asiguri ca ingrijirea parintelui tau bolnav este cea corespunzatoare, Skut.ro pune la dispozitia clientilor sai cele mai bune mijloace tehnice pentru a beneficia  de securitatea atat de necesara, pentru ca, asa cum spune si o cunoscuta reclama, siguranta celor dragi nu este un joc de noroc.
Cat despre mine, cum spuneam, de ceva vreme nu mai trag al treilea zavor la usa, dar nu mi-ar ajunge nici un sistem de securitate din lume ca sa imi simt fericirea la adapost de meandrele sortii.
Tu ce faci ca sa te simti in siguranta?

 

LASA UN MESAJ

Please enter your comment!

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord

Please enter your name here