fata pe bicicletaDin pacate, foarte multi dintre cei din jur se gandesc cu seriozitate la adoptarea unui stil de viata sanatos abia dupa ce se imbolnavesc. Pragul de sus vine brusc si iti demonstreaza la modul dur ceea ce auzisesi tu ca prin vis, dar nu ai luat in seamna prea mult niciodata, anume ca grasimile, zaharul, supralimentarea si sedentarismul ne afecteaza, dar in secret mereu ai suras considerand ca repecusiunile sunt chestii nasoale care se intampla numai altora.

Uneori nici pragul de sus nu loveste suficient de bine, pentru ca te imbolnavesti, te tratezi si uiti de ce te-ai imbolnavit, neglijezi sa faci schimbari. Suntem prea stresati, prea preocupati de capra vecinului si de barna din ochiul altuia, prea putin consecventi pentru a porni un demers atat de important precum schimbarea stilului de viata. Iar cand o facem (daca o facem!!!), ne intrebam de ce ne-a trebuit atat de mult sa ne decidem. Asta pentru ca schimbarile sunt mari atat in exterior, dar mai ales in interior.

zonia.ro%20  

Niciodata, nici macar in perioada copilariei fara griji, nu m-am simtit mai bine in viata mea, ca in primele luni dupa ce am slabit si am reusit sa scap de 37 de kilograme. Natural, doar prin alimentatie corecta si miscare. Mi se parea ca am parte, ca printr-un miracol, de un alt corp: unul care putea alerga, unul care se dezgolea fara jena pe plaja sau la strand, unul care ma asculta si nu ma pedepsea cu crampe, digestie ingreunata, lipsa de energie, dureri de spate, aciditate, acnee, pe scurt nu mai manifesta acea acuta lipsa de chef fata de orice, ci era gata pentru provocarea care urma sa fie restul vietii mele.

Slabirea insa nu are cum sa fie permanenta daca nu schimbi ceva definitiv la tine, daca nu inveti sa comunici in mod permanent cu corpul tau si sa asculti ce are de spus, daca nu te obisnuiesti cu moderatia si tentatiile respinse. Daca nu te ridici impotriva stresului care te afecteaza cu alte arme decat mancarea. Marturisesc ca la faza asta am dat ulterior, si rateuri.

Si daca nu iti iese, ce faci? Simplu: te lupti! Accepti faptul ca unii din noi invatam mai greu, ca amintirea si tentatia exceselor ne urmareste mai mult ca pe altii. Nu e insa o scuza in asta, nu o gasesc nimanui si nici mie. Cum spuneam, te lupti.

dieta

Pasii sunt doi si simpli, nu inventez eu apa calda aici:

  • Analizezi cauza problemei – iar pentru asta este esential sa privesti cu sinceritate si fara menajamente in propriii ochi.
  • Iei masuri. Poti sa iti faci un plan pe hartie pentru eliminarea problemelor, un plan in etape daca asta te face sa fii mai motivata.

Cum o fac eu?

Pasul I

Am analizat (IAR!!) cauza problemei: la mine (si sunt convinsa ca nu sunt singura) mancatul era sub semnul stresului, confortul mi-l gaseam prin mese imbelsugate si calorii nesanatoase, iar miscarea se limita la cateva statii de autobuz merse pe jos zilnic.

Pasul II

Cum nu aveam nici o intentie sa revin la forma de gogoasa de acum cativa ani, am luat masuri. Am incercat sa reelimin grasimile si prajelile din alimetnatie. Am cautat si am gasit retete sanatoase, cum este aceasta de chiftelute la cuptor sau cea de sarmale de post. Am descoperit gustarile cu fulgi de ovaz si iaurt slab, care imi tin de foame o perioada indelungata.

Si mi-am luat bicicleta. Nu o sa para prea mare lucru, dar in fapt, este. Stii de ce? Pentru ca implinesc in curand 40 de ani si nu am mers niciodata pe bicicleta, dar vreau sa invat. Cred cu tarie ca niciodata nu e prea tarziu sa adopti un stil de viata sanatos! Incerc sa readuc miscarea in viata mea acolo unde simplul mers pe jos cateva statii nu este suficient. Pentru ca vreau sa vad eu clar de ce spun specialistii ca sportul ajuta creierul sa produca endorfine. 🙂

Bicicleta

Inainte sa radeti, daca va vine cumva a rade, sa va spun ceva: exista pe net scoli speciale cu intructori care ajuta adultii sa mearga pe bicicleta si se pare ca in 2-3 sedinte aproape oricine reuseste. Important este sa vrei, iar eu vreau asta foarte, foarte tare. Deci am toate sansele. 🙂

LASA UN MESAJ