Motivele pentru care mi-am dorit atat de mult sa slabesc in anul anterior au tinut nu atat de sanatate si nici chiar de frumusete, asa cum s-ar putea crede. Nu zic ca astea nu sunt motive importante, dar eu m-am gandit in primul rand la considerente financiare : mormanele de haine care zaceau prin saci in funduri de dulap, exilate dupa ce vremurile in care ma incapeau trecusera. De ce sa nu le port pe alea si sa imi cumpar altele? La mine partea practica a primat intotdeauna, a fost motorul care mi-a miscat dosul la treaba ori de cate ori cautam un resort motivational prin adancurile ratiunii.
Asa ca…de ieri mi-am gasit o noua motivatie de a slabi, valabila pentru anul in curs si pentru restul de 10 kilograme care ma mai supara : vreau sa pot purta o pereche de pantaloni mulati, stransi pe picior. Si vreau asta nu ca sa arat sexos, ci pentru ca asemenea pereche de pantaloni o poti baga in cizme si astfel nu te murdaresti pana aproape de genunchi cand o iei prin zapada jegoasa.
Sigur, as putea sa o fac si acum, numai ca am, slava Domnului, decenta de a nu ma autoagresa vizual cand ma uit in oglinda, sa nu mai spun de cei din jur!
Asa incat am sa dau blestematele alea de kilograme jos, chiar daca ar fi ca, pentru asta, sa mananc piept de pui pana cand incep sa dau din aripi si imi creste cioc sau creasta. Am zis !
