Proba cantarului

proba cantaruluiZiua in care am scazut sub 100 de kile a fost ce mai fericita din ultimii doi ani de viata ai mei. A fost chiar mai buna decat aceea in care am intrat la facultate si cu muuuuult mai aducatoare de implinire decat ziua in care m-am maritat prima oara.

Am avut, am sa va recunosc, ceva mustrari de constiinta discrete apropo de faptul ca sunt o gasculita superficiala si ca daca nu era gandul urmatoarei mele nunti nici macar nu imi puneam in minte sa slabesc atat de drastic. Sau puteam eu sa imi pun in minte mult si bine, ca nu imi iesea.

Pe urma, am avut regrete pentru ca, daca tot m-am apucat de un lucru, nu l-am facut in timp util cat sa reusesc sa ajung chiar la dimensiunile mele ideale pana la ziua Z, dar asta ar fi insemnat sa trec la restrictii culinare cam pe la partea cu Orkestra a anului si eu nemancata nu pot sa castig nici o cursa din lume, ceea ce, oarecum, sa zic ca ma scuza.

Si daca tot m-am apucat de confesiuni, asa cum sta bine pe un blog personal, haideti sa va merg mai departe si sa va spun despre ritualul meu de dimineata, cel pe care il numesc, de doua luni, proba cantarului.

La carte scrie, stiu, ca nu e bine sa te cantaresti in fiecare zi atunci cand esti la dieta, dar eu am graficele mele stricte de notat si planuit si respectat cat se poate de indeaproape – pe de o parte. Pe de alta, dat fiind ca felul in care mananc nu stiu cat este de stiintific, combinatiile pe care le fac sunt dictate mai putin de specialisti si mai mult de ce are chef corpul meu, mi se pare important sa vad impactul pe care acestea le au asupra greutatii corporale si a starii de oboseala/slabiciune care, vreau nu vreau, o resimt uneori. Sunca mea crescuta cu grija si migala se imptriveste din toate celulele ei grase la tratamentul strict la care o supun si fiecare kilogram pe care i-l smulg este unul obtinut dupa zile de strans din dinti.

Nu e vorba ca nu mananc. Dar nu mananc ce m-am obisnuit sa o fac si uite, dupa aproape doua luni, obisnuitele astea afurisite nu se schimba cat sa imi fie mai simplu cat de cat. Cand gatesc, mana cu lingura imi merge singura catre gura si pe la jumatatea drumului isi aminteste ca e mai mica nenorocirea sa iasa o mancare fara sare decat sa imi stric dieta. Cu cealalta mana imi dau peste pacatoasa surata care a miscat in front …si imi propun sa tin minte…pana data urmatoare.

Si revenind, hai sa va spun cum e dimineata, la partea cu cantarul:

Se ia o grasa si se dezbraca de tot…inclusiv de chiloti si ciorapi. Chiar daca nu depasesc ca dimensiuni o batista, aceste articole de imbracaminte iti pot strica ziua, iar 50 de grame conteaza de parca ar fi 50 de grame de aur. Apoi, grasa se urca pe cantar. Se noteaza (in minte) greutatea si se mai repeta operatiunea de trei ori. Apoi se noteaza pe hartie. Merge mai repede cantaritul 2 si 3, ca grasa deja e goala pusca. In timpul asta barbatul respectivei, vazand nuditatea expusa fatis (cantarul e in hol) incepe sa faca diverse aluzii cu caracter sexual, pentru ca el e barbat adevarat (Dumnezeu sa-i dea sanatate) si nu il descurajeaza o biata suta de kilograme. Daca greutatea grasei e conform asteptarilor (si sperantelor), barbatul are noroc si isi ia portia. Daca nu…nu. 🙂

PS. Strict autentic.

14 COMENTARII

    • Ioana, am parul scurt, altfel o faceam si eu. Si nu folosesc pre a mult machiaj, ca altfel ma spalam pe fata inainte 🙂

    • Sa stii ca punctul doi e pe lista de mult. :))) Dar oricum, un sfat bun e binevenit mereu sa imi reaminteasca atunci cand uit.

    • 1.Sunt sigur că nu regimul alimentar a dus la slăbătură, ci poziția strategică a cântarului, la „drumul mare”., care face ca bărbatul să-și ia portia, consumând substanțial din suta de kile!
      2. E o crimă să sacrifici atâta cărniță din rația bărbătușului. Mai bine stimulează-l să ia de mai multe ori pe zi hălci mari, să le frece bine, să le fezandeze ( unele-s așa de la natură!) și să le pârlească pe toate părțile; de preferat față-spate! Efect rapid!

  1. :-))))
    Am râs o tură! De modul tău de a povesti, evident, nu de problemă!
    Și eu mă cântăresc în fiecare zi. A devenit o manie. Atâta vreme cât arată cât vreau (că tot am ajuns acolo destul de repede) nu e nicio problemă. Modalitatea de cântărire…e identică! :-)))) cu tot cu elasticul din păr :-)))

  2. Felicitari pentru reusita!
    Abia astept sa vina ziua sa ma cantaresc si eu, am inceput sa schimb cantitatea si calitatea gustarilor fix de 7 zile, sper sa se vada si pe cantar (eu deja ma simt mai bine). Dar eu ma cantaresc imbracata, de obicei, ca sa am pe ce da vina atunci cand cantarul nu arata cat vreau eu: eh, sunt imbracata, de aia cantareasc atat, ca daca as da jos hainele, ar fi o diferenta maaaaaaare….

    • Sunt tare curioasa ce rezultate vei avea. Sper sa fii multumita, eu iti tin pumnii si multumesc de felicitari. Cum spun mereu: numai cine nu a trecut prin asta nu stie ce mare lucru inseamna!

  3. cel mai tare un coleg de munca vine intr-o luni dimineata fericit: AM SLABIT 2 kg!
    Il intrebam cum: s-a tuns, si-a taiat unghiile si a tras o gastroenterita.

    Intre timp a slabit facand miscare (cand nu reusea sa isi faca exercitiile, venea pe jos /pleca pe jos, 6-7 km de la munca dus si inca atata la intors) – avea tricou de schimb. Dimineata era f. ambitios si manca numai fructe, pranz si cina zicea ca le tine ca inainte, doar mai mici portiile si mestecat mai mult.

    • Pai da, solidaritatea masculina, uite d-aia a tot fost norocos in ultima vreme 🙂
      Pentru incurajarea mascata te pup.

LASA UN MESAJ

Please enter your comment!

* Bifarea casetei GDPR este obligatorie

*

De acord

Please enter your name here